Vocea voluntarului 2014

Page 1

Botoşani / România 2014

Vocea Voluntarului

Proiect finanŃat de: Publicaţie de Atitudine Socială REłEAUA SOCIALĂ RSC “Statul român recunoaşte valoarea socială a activităţilor de voluntariat ca expresie a cetăţeniei active, solidarităţii şi responsabilităţii sociale...”. (Extras din Legea voluntariatului)

Povestea unui deceniu de voluntariat


Vocea Voluntarului


VOCEA VOLUNTARULUI

http://asociatia-ihtis.ro/


Coordonator: Mihaela Mihăescu

Lucrare realizată în cadrul Proiectului ETICHETAT “VULNERABIL” - GÂNDESC RESPONSABIL

Vocea voluntarului = ISSN 2392 – 747X ISSN-L 2392 – 747X

Tipografia SHIK&STEFAN


Vocea Voluntarului

Voluntariatul înseamnă reușita transformării fiecărui “nu pot“ într-un proiect de succes. Mihaela Mihăescu Responsabilitatea

este

o

Dacă ne dorim să trăim valoare importantă într-o democraţie. într-o lume mai bună, Ea este garantul drepturilor şi trebuie să contribuim la libertăţilor cetăţeneşti. crearea ei.

Dacă atât statul cât şi cetăţenii îşi îndeplinesc responsabilităţile, atunci libertatea personală şi cea colectivă sunt protejate (apărate). Un voluntar este persoana care ȘTIE, POATE și VREA să facă mai mult pentru dezvoltarea altora, a comunității și, nu în ultimul rând, pentru dezvoltarea sa personală. Un voluntar... ȘTIE să ia inițiativă și nu așteaptă ca lucrurile din comunitate să se îmbunătățească de la sine. POATE să acorde un pic din timpul său săptămânal, lunar sau chiar și anual pentru o cauză bună în care crede. VREA să își pună în valoare cunoștințele, talentele și abilitățile în folosul comunității. Motivaţia voluntarului porneşte de fiecare dată dintr-un sentiment lăuntric de susţinere a unei cauze, prin a cărei soluţionare constatându-se că: voluntariatul te formează ca om: mai responsabil, mai organizat şi eficient, ştiind cum să vorbeşti, cum să pui Asumarea voluntară a unei problema sau cum să soliciţi responsabilităţi înseamnă să ceva. Aşa se explică de ce o demonstrezi public faptul că ai un societate civilă puternică, menită loc şi un rol important în comunitate, crearea fiecărui să schimbe ceea ce nu merge contact însemnând, de fapt, bine, se bazează îndeosebi pe depăşirea stereotipurilor şi acţiunile voluntarilor. prejudecăţilor avute de cei din jur. 3


Vocea Voluntarului

PORTRETE DE VOLUNTARI

MARIUS PETRESCU

“Pentru mine, a fi voluntar înseamnă să nu rămân nepăsător atunci când simt că pot ajuta. Voluntariatul nu trebuie cerut, fiecare om având capacitatea să identifice singur unde și cu ce se poate implica... Crearea de fotografie adică << arta de a vedea >> este hobby-ul meu. Participând la diferite activități ale Asociației IHTIS, am folosit această artă pentru un scop social major: imaginea pozitivă a tânărului cu dizabilități în comunitate”. “Nu știu dacă voluntariatul meu se ADINA MÎNICAN deosebește prin ceva anume față de activitățile celorlalți. Pot spune numai că în fiecare acțiune pun pasiune, resurse de toate felurile, încercând să fie totul BINE făcut, astfel încât participanții să fie mulțumiți și să rămână cu o impresie cât mai bună”. “În timpul liber, susțin Asociația IHTIS VALENTIN DURAN la obținerea fondurilor pentru construirea Centrului de Viață Independentă pentru persoanele cu dizabilități fizice din Județul Botoșani. Acțiunea „Voluntar la domiciliu” urmărește crearea și valorificarea unor produse hand-made, vizând strângerea de fonduri pentru obiectivul propus. Perseverența constructivă a Mihaelei m-a impresionat atât de mult, încât m-am decis să mă alătur și eu acestei cauze. Fiecare dintre noi are posibilitatea de a contribui la construirea, cărămidă cu cărămidă, a acestui așezământ. Nu trebuie să fii om de afaceri. Trebuie doar să ai inițiativa de a face bine celor din jurul tău. Și, nu doar în lunile aprilie și decembrie...”. 4


Vocea Voluntarului În

general, nevoile unei comunități sunt Activismul civic identificate de specialiști și soluționate prin intermediul pornește odată cu decizia serviciilor sociale, grupurile de a începe să schimbi vulnerabile având statut de ceea ce observi că NU “beneficiari”, fără a oferi nimic în schimb - doar este în regulă în jurul tău. îndeplinind decizii luate de alții. Deși discriminantă și limitativă, aceasta este imaginea socială acceptată de toți cei care NU sunt “în pielea beneficiarului” și care, privind din afară contorsiunile celui care doreşte să genereze o schimbare, le pare întreaga luptă de neînțeles. Activismul civic, în teorie, este simplu. Odată ce o persoană a identificat corect aspectele problematice pe care doreşte să le schimbe, tot ce mai are nevoie este să se înarmeze cu răbdare şi o bună strategie. În practică, totul se schimbă. Realitatea şi cei din jur nu aşteaptă nemişcaţi şi lipsiţi de reacţie. Adeseori, opiniile celor care se simt amenintaţi de nişte schimbări pe care nu le-au cerut, sunt menite să ne descurajeze iniţiativele personale sau în cel mai bun caz să le ignore. Acesta este unul din momentele dificile ale schimbării: conştientizarea faptului că mergi relativ contra curentului. Ca şi componentă a societăţii civile, Asociaţia IHTIS a experimentat timp de un deceniu voluntariatul de pe poziţia grupului discriminat. An de an, proiectele IHTIS au pornit “contra curentului”, cu un efort de multe ori inconfortabil, de-a lungul drumului însoţindu-ne dezaprobarea şi denigrarea celor care țin să rămână agăţaţi de ceea ce au crezut dintotdeauna. De fiecare dată, bariera mentalității se dovește a fi cel mai greu de depășit. La această luptă vor face trimitere și tinerii chestionați într-o acțiune IHTIS (descrisă mai jos) și tot la acest aspect s-a referit, întrRĂZBOIUL LUMII o pagină anterioară, expresia A NĂSCUT EROI: “lupta împotriva curentului”. În ciuda prevederilor SUNT EU, EȘTI TU, legislative existente, mentalitatea omului de rând NU diferă E EL ȘI SUNTEM NOI cu nimic de cea a “specialistului” 5


Vocea Voluntarului Susținerea pașnică a unei cauze bine documentate în beneficiul grupului vulnerabil, iscă reacții neașteptate, dându-ți impresia că incluziunea socială reală (nu doar la nivel declarativ) nu este înțeleasă, acceptată și nici susținută. Concludente rămân reacțiile privitoare la schimbarea pe care ONG-urile și-o asumă, un exemplu fiind opinia reprezentantei Sindicatului Învăţământului Preuniversitar Botoşani, cu privire la Campania Coaliţiei "O singură voce pentru dizabilitate", un proiect de lege care interzice segregarea elevilor cu dizabilităţi în unităţi de învăţământ speciale, distincte... “Sindicatul Învăţământului Preuniversitar Botoşani îşi exprimă speranţa că membrii Senatului României vor respinge un astfel de proiect de lege care, prin aplicarea sa, ar condamna elevii cu anumite tipuri de deficienţe la izolare socială şi la lipsa unei perspective în câmpul muncii, ar produce o bulversare nejustificată a sistemului de învăţământ de stat şi ar presupune un efort financiar considerabil" - precizează IULIANA NACU, liderul Sindicatului. Singura opinie sinceră - împotriva curentului - neluată în seamă, râmâne cea a unei tinere cu CES, absolventă a învățământului special: “Cei care aflau ce școală am terminat, mă refuzau politicos. Am făcut dosar pentru șomaj și primesc bani fără să muncesc...” (V. L.) Competiția “Acţionăm Responsabil” ne-a considerat capabili a evidenția timp de 11 luni normalitatea susţinută în plan legislativ, căutând soluţii şi acţionând din proprie iniţiativă, scopul propus fiind acela de: a îndrepta atenţia comunităţii asupra valorilor în care tinerii cu dizabilităţi cred...

ŞANSE EGALE AUTONOMIE INTEGRARE SOCIALĂ 6


Vocea Voluntarului

RESPONSABILITATE SOCIALĂ

“Ceea ce cred eu că ne va aduce împreună este un puternic simţ civic şi dorinţa de a aparţine unei societăţi coerente, civilizate şi responsabile”.

RODICA LUPU Manager de Proiect RSC Responsabilitatea socială corporativă (RSC/CSR în limba engleză) reprezintă ansamblul acţiunilor, principiilor şi practicilor prin care o companie se implică într-o societate, cu scopul de a asigura un impact pozitiv al activităţii sale şi de a contribui la dezvoltarea acelei societăţi. În cei peste 3 ani de activitate, Reţeaua RSC – Acţionăm Responsabil! a contribuit semnificativ la creşterea gradului de conştientizare cu privire la conceptul de responsabilitate socială, angajându-se într-un proces continuu de motivare a organizaţiilor din România să adopte un comportament responsabil social. Misiunea RSC, asumată încă de la început, a fost aceea de a facilita interacţiunea şi transferul de cunoştinţe şi experienţa între actorii din sfera responsabilităţii sociale, încurajând totodată parteneriatele dintre mediul privat, autorităţile publice şi societatea civilă.

Competiția “AcŃionăm responsabil! – ReŃeaua socială RSC” reprezintă o invitaŃie deschisă la reflecŃie, dialog şi acŃiune în favoarea SocietăŃii şi a ideii de CetăŃean. Profesionalizarea domeniului responsabilităţii sociale în România devine realizabilă prin înţelegerea şi asumarea în profunzime de către cât mai multe organizaţii a principiilor responsabilităţii sociale... În perioada 10 iunie – 31 iulie 2013, Federația Junior Chamber International (JCI) România, în parteneriat cu Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și Asociația „Institutul pentru Politici Sociale” a lansat concursul național “Acționăm Responsabil! –competiția inițiativelor de responsabilitate socială” adresat sindicatelor, patronatelor, ONG-urilor, asociațiilor de IMM-uri, comitetelor sectoriale și camerelor de comerț. 7


Vocea Voluntarului Prin girul acordat proiectului IHTIS - Reţeaua Socială RSC ne-a împuternicit să răspundem tuturor provocărilor întâmpinate în implementarea iniţiativelor de responsabilitate socială, producând schimbări în comunitate şi cultivând simţul civic. Fiind unul dintre cele 12 proiecte câștigătoare (din peste 200 înscrise), implementarea Proiectului Etichetat “vulnerabil” - Gândesc responsabil, de către Asociația IHTIS, a stârnit în repetate rânduri nedumerirea mulțimii... “De ce așa?”, nedumerire împinsă uneori până la revoltă. De ce este necesară incluziunea școlară, de ce sunt benefice acțiunile socio-culturale destinate, cu șanse egale, tinerilor din toate categoriile sociale, de ce accesibilitatea în instituțiile publice trebuie să fie prioritară, de ce condițiile impuse de un coordonator “vulnerabil” trebuie respectate... și, multe alte “de ce-uri” care au ilustrat utilitatea inițierii și implementării proiectului propus. Asumarea responsabilităţii propriilor fapte ar trebui învăţată prin orice mijloace şi la orice vârstă de către toţi oamenii. Fiecare este dator să dezvolte acest tip de comportament. Nu trebuie să aşteptăm să fie mai întâi ceilalţi responsabili. Poate să pară un vis imposibil, însă lucrurile mari se bazează pe cele mici. Nu trebuie să aşteptăm ca oamenii politici să ne vindece societatea în care trăim. Aşa ceva nu va fi posibil niciodată! Nu guvernanţii ne vindecă societatea de bolile care au atins-o în ultima vreme, în special corupţia şi fuga ruşinoasă de responsabilitate. Noi, oamenii de rând, mărunţi, grupurile vulnerabile, TREBUIE să provocăm treptat o răsturnare a situaţiei, în sensul unei vindecări sociale miraculoase, îndrăznind să ne asumăm responsabilitatea, să trăim cu onoare şi bun simţ, în fiecare zi a vieţii noastre. 8


Vocea Voluntarului Cu prilejul Zilei Naționale a Tineretului 2013, A FI “SPECIAL” în Calendarul activităților DJST Botoşani a figurat un sondaj IHTIS, realizat în rândul ESTE tinerilor cu vârste între 17 şi 19 ani. Invitați la puțină reflecție DARUL UMANITĂȚII față de semenii defavorizați pe motiv de dizabilitate, 80% dintre participanții la sondaj au considerat că: semenilor cu dizabilități NU li se oferă căi autentice și ocazii de împlinire a idealurilor avute” – fapt dovedit și de statistica ANPH şi DGASPC BT: - dintre 1.894 copii - doar 273 figurează cu certificat de orientare şcolară / 2012 - 2013. - dintre 10.564 adulți - doar 250 sunt integrați pe piața muncii. INTERPRETAREA PSIHOLOGICĂ A REZULTATELEOR CHESTIONARULUI Analiza răspunsurilor oferite de persoanele participante la completarea chestionarului a condus către o idee semnificativă: societatea contribuie în mod fundamental la dezvoltatea psihosocială, culturală și armonioasă a fiecărei persoane, la dobândirea unui sentiment de apartenență și acceptabilitate interioară, ca și premise vitale în conturarea unui sentiment de bine subiectiv. Acest aspect este similar atât pentru persoanele cu dizabilități, cât și pentru cele fără dizabilități, fapt remarcat din natura răspunsurilor celor din urmă, precum și din raportarea lor permanentă la mediul social și la opinia acestuia. Se evidențiază că 100% dintre participanți au investit comunitatea ca și spațiu de dezvoltare personală, însă dintre aceștia un procent de 20% au prezentat și elementele inhibitorii pe care societatea le manifestă și care le sabotează permanenta lor ascensiune. Profunzimea întrebărilor din chestionar, care sporește treptat, îi stimulează pe participanți spre a răspunde tot mai sincer și obiectiv. Acest procent de 20% în cele din urmă se va modifica și va crește peste medie în ceea ce privește sabotajul ce survine persoanelor cu dizabilități din partea societății, în privința integrării lor și asigurării unui mediu firesc și propice dezvoltării. 9


Vocea Voluntarului 1 0 0 % dintre participanți au identificat sentimentul de acceptare într-o comunitate ca fiind esențial și benefic pentru fiecare în parte. Prin acesta ei se pot adapta cu ușurință la orice context sociocultural și pot alege autonomi din paleta vastă de oportunități ce le sunt propuse în plan extern. Așadar, participanții se bucură de implicarea lor activă la evenimentele sociale și culturale prezente în comunitate, iar satisfacția lor interioară provine tocmai din libertatea de a selecta între acestea. Sensibilitatea lor la mediul extern transpare și din exprimarea disconfortului resimțit la anumiți stimuli exteriori negativi, ca de exemplu: conduita agresivă sau antisocială, de nerespectare a regulilor anumitor persoane din comunitate. 100% dintre participanți au evocat acesta ca fiind un element negativ, care perturbă armonia și bucuria de a trăi în colectiv. Mai departe, un procent substanțial și total s-a evidențiat și din motivația interioară și din disponibilitatea lor permanentă de a imbunătăți acești factori negativi externi care periclitează atmosfera generală a societății. În ceea ce privește percepția lor față de persoanele cu dizabilități, în chestionar se dovedește faptul ca ea este puternic influențată de anumite prejudecăți sociale, întrucât 80% dintre participanți au exprimat “stânjenire” și o oarecare reținere ce o trăiesc în momentele în care se află în același context cu aceste persoane. Faptul în sine demonstrează existența unei anumite imagini inoculate în subconștient ce îi determină să se simtă inhibați. Pentru fiecare individ mediul social este dominant în stabilirea etichetelor sociale. Dat fiind faptul că oportunitățile de integrare ale persoanelor cu dizabilități sunt reduse, există tendința subtilă de a le eticheta ca fiind incapabile sau de a le discrimina din toate punctele de vedere. Participanții au recunoscut permanenta căutare în comunitate a competiției dar, fiindcă persoanele cu dizabilități nu au posibilități de a se 10


Vocea Voluntarului înscrie la această cursă propusă - sunt puternic respinse. Inconștientul colectiv este marcat de stereotipurile și șansele pe care societatea le oferă. Această ipoteză psihologică este din nou susținută de răspunsurile oferite în procent de 100%, prin care tinerii participanți evocă faptul că tinerii cu dizabilități sunt marginalizați și respinși. Este scoasă în evidență componenta adaptabilității de care aceștia nu au parte: “Sunt marginalizați, oamenii nu sunt dispuși să accepte o persoană diferită.”, “Neavând prea multe avantaje (facilități), sunt respinși de cei din jur.” Participanții la sondaj au pus accent pe integrarea socială, ca fiind valoarea de bază a tinerilor cu dizabilități: ”Cei mai mulți caută acceptarea, integrarea și afecțiunea celor din jur” - 100% dintre răspunsuri creionându-se în acest sens, dintre care 30% au remarcat și alți factori precum: “lucrurile materiale, ceea ce nu au parte”, “alimentația (le lipsește)”. Articulând răspunsurile inițiale ale candidaților, prin care majoritatea se afirmau “confortabil” în relația cu semenii cu dizabilități și doar în proporție de 20% trăiesc “stânjenire”, se poate remarca faptul că această reținere provine tot din prejudecăți sociale. Societatea nu le oferă oportunități de creștere personală și de stimulare intelectuală semnificative, ceea ce amprentează în masă ideea că aceste persoane sunt diferite intelectual, fizic și emoțional, manipulând colectivul și sporind discriminarea în mod subtil. Imaginea socială asupra tinerilor cu dizabilități este evaluată în continuare prin intermediul răspunsurilor, astfel: 100% dintre răspunsuri evocă faptul că societatea nu le oferă sprijin concret acestora în privința integrării și dezvoltării firești, ci “vorbe multe, dar fapte puține din partea societății”, “nimeni nu face ceva concret în această privință”. 11


Vocea Voluntarului Răspunsurile: “Trăiesc în izolare, deși mass-media vorbește de integrare”, ”Cred că tinerii cu dizabilități ar trebui să fie considerați egali din toate punctele de vedere” - sunt semnificative în acest sens. Deasemenea, 90% dintre răspunsuri converg spre susținerea ideii de discriminare prezentate anterior: “Aceste prejudecăți se nasc din faptul că ei sunt văzuți ca oameni inferiori, fără posibilități de realizare”, “Mass-media impune un anumit tipar de frumusețe, iar oamenii sunt influențați de către acesta”, “Dizabilitatea duce spre discriminare, astfel încât educația, relațiile dintre oameni sunt diferit tratate”, “Din cauza tiparului impus de mass-media.”, “Cred că uneori e o falsă(nemotivată) discriminare”. A fost însă remarcată și o ușoară atitudine pozitivă a participanților față de tinerii cu dizabilități, cât și deschiderea lor emoțională spre integrarea acestora. Prejudecățile lansate în plan social îi influențează semnificativ, iar lipsa oportunităților de integrare a acestora îi mențin “stânjeniți” în posibila interacționare cu ei. Astfel, 90% dintre răspunsuri s-au axat pe idea unei importanțe vitale de a se crea un context de interrelaționare între tinerii cu și fără dizabilități, în timp ce 10% au punctat asupra necesității de schimbare a mentalității. O resursă semnificativă ce s-a conchis din interpretarea acestui chestionar a constat tocmai în această deschidere a participanților față de tinerii cu dizabilități, fond pe baza căruia se pot stabili activități sociale și culturale de integrare, fundamentale în viitor. Participanții au fost provocați să descopere cauzele respingerii și discriminărilor sociale, 40% dintre răspunsuri concentrânu-se asupra implicației greșite a familiei de bază, ce nu și-a valorificat drepturile pentru propriul copil, alt procent de 40% a identificat importanța în colectiv asupra schimbării mentalității, 10% au pus accent pe influența insuficentă de cultivare a drepturilor din partea instituțiilor educative și tot 10% au evidentiat aportul personal în afimarea de sine și schimbarea situației sociale. În ceea ce privește propria adaptare și dezvoltare în comunitate pe plan profesional, cultural și intelectual, 80% dintre răspunsuri au nuanțat idea că nici tinerii fără dizabilități nu sunt suficient susținuți, 20% evidențiind importanța componentei voliționale personale ce contribuie la reușită. Astfel, 50% dintre tineri remarcă din nou, în continuarea răspunsurilor, “frâna” ce o aduce societatea la împlinirea propriilor aspirații. 12


Vocea Voluntarului Așadar, contextul social devine determinant. Paricipanții au descoperit în proporție de 80% că tinerii cu dizabilități au nevoi și idealuri asemănătoare cu ale lor, însă nu li se oferă prilejuri și căi autentice de împlinire a acestora: ”Au și ei aceleași aspirații ca și restul, doar că, din păcate, sunt mult mai puțin sprijiniți”, “Nu diferă de ale noastre, dar sunt mai greu de realizat”.

În contextul evenimentului, chestionarul a avut atât rol informativ, cât și de stimulare a celor ce au răspuns de a empatiza și identifica soluții de integrare. Astfel, înțelegerea, răbdarea și acceptarea din partea comunității au fost considerate a fi cele mai importante pentru sprijinirea tinerilor cu dizabilități de a avea parte să trăiască într-un mediu de viață normal. Considerăm că, această evaluare va aduce contribuții semnificative, mai ales, în planul psihologiei sociale. Participanții reprezintă societatea în miniatură, prin intermediul lor evidențiindu-se cu ușurință faptul că: există o discriminare în ceea ce privește personalitatea și potențialul unui tânăr cu dizabilități. Există o dezinformare generală privitoare la resursele, psihologia și capacitățile acestora, confundându-se adesea un handicap fizic cu unul intelectual, astfel anihilându-se șansele de afirmare și adaptare. Orice astfel de respingere “schilodește” întreaga populație, întrucât la nivel de inconștient coleciv, psihlogic și spiritual, ne aflăm întrun tot unitar ale cărui componente se inter-influențează. Așadar, respingerea va afecta întregul. Cu toate că, în comunitate sunt stabilite tipare de frumusețe și structuri umane, tinerii cu dizabilități au nevoie, în mod firesc, de oportunitatea de a fi în lume. În acest sens, nu le rămâne decât... “SĂ LUPTE !” (după îndemnul unui participant la sondaj). 13


Vocea Voluntarului “După cum bine știm, problematica persoanelor cu dizabilități ia amploare pe zi ce trece și vedem, de la caz la caz, oameni care sunt tot mai mult prinși în această neputință care îi macină mereu. Fie că au rămas așa din cauza unui accident, fie că așa s-au născut, ei trăiesc într-o lume total diferită de cea a oamenilor normali. Nu de foarte mult timp, ei beneficiază de servicii specializate la centre de acest gen, însă este prea puțin pentru ei mai ales că în România, ajutorul pentru persoanele cu dizabilități este puțin și abia dacă le ajung pentru un trai mai puțin spus decent”. Am preluat acest fragment dintr-o ştire online, întrucât formularea este tipică, majoritatea jurnaliştilor utilizând-o în relatările lor despre problematica handicapului. Expresia “după cum bine ştim” nu lasă loc nici unei îndoieli. Conform acesteia, cititorul conştientizează că TOATE persoanele cu dizabilităţi au caracteristicile menţionate în primele rânduri şi aplică informaţia însuşită ori de câte ori vine în contact cu o astfel de persoană. Dacă nu aş avea o dizabilitate şi nu aş cunoaşte îndeaproape realitatea, în calitate DOAR de cititor aş fi înspăimântată de cele citite. Având însă o dizabilitate, NU mă înspăimânt, însă resimt profund efectele generate de cuvintele scrise, în conştiinţa oamenilor cu care vin în contact: şcoala specială mă dezavantajează, angajatorul mă ignoră, iar şoferul autobuzului pleacă în trombă – deşi are obligaţia să coboare rampa atunci când conduce un mijloc de transport adaptat utilizatorilor de fotolii rulante. Fiecare dintre gesturile acestor oameni par cât se poate de fireşti, dacă le raportăm la imaginea creionată în primul fragment. “Fireşti” pentru mulţimea OAMENII SUNT EGALI care întreține “curentul”... CU TOȚII ÎN FAȚA Pentru orice persoană cu dizabilităăţi, însă, aceste LEGII, DAR NU ȘI ÎN atitudini sunt NEfireşti, conturând nimic altceva FAȚA ACELORA CARE decât o înlănţuire de SITUAŢII SUPRAVEGHEAZĂ DISCRIMINATORII.

APLICAREA SA.

14


Vocea Voluntarului

ETICHETAT “VULNERABIL” GÂNDESC RESPONSABIL

Oamenii vor cunoaşte întotdeauna despre noi atât cât îi lăsăm să ne cunoască. Unii au nevoie să ştie mai multe, alţii trebuie să ştie mai puţine. Aşadar, a fi vulnerabil (ce-i drept… până la un anumit punct) poate fi chiar un lucru bun.

Atunci când oamenii simt că suntem gata să ne deschidem, lăsându-i să ne cunoască, devin altfel decât sunt de obicei, interesant fiind faptul că: vulnerabilitatea cuiva poate stârni şi chiar întări încrederea celorlalţi. De fiecare dată, însă, apare acel “punct” care le amintește brusc tuturor că “vulnerabil” înseamnă, de fapt, “atacabil”, apartenența la un grup vulnerabil semnalând inferioritatea “purtătorului” obligat, indiferent de împrejurare, să se complacă în mediul restrictiv al categoriei defavorizate căreia aparține. Vulnerabilitatea este întreținută de mulțimea tentată a “ataca” orice latură defectuoasă a aproapelui. A răni pe cineva, doar pentru că ştim că este uşor de rănit, nu este nici pe departe un lucru nobil, demn de apreciere. Acesta este “punctul” în care persoana vulnerabilă trebuie să-și dovedească responsabilitatea. Ales deloc întâmplător, Proiectul Etichetat ”vulnerabil“ - Gândesc responsabil a urmărit îndreptarea atenției cetățenilor spre considerentul că: ființa umană rămâne “vulnerabilă” sau devine ”responsabilă” în funcție de mediul social în care este lăsată să se dezvolte. Identificarea acestei probleme, justifică dorința asumării responsabilității de a răspunde “atacului” mulțimii, prin tinerii pe care repetatele discriminări i-a întărit, putând genera în prezent acte și fapte responsabile în comunitate. “Grupurile vulnerabile“ desemnează persoane care sunt în risc de a-și pierde capacitatea de satisfacere a nevoilor zilnice de trai din cauza unor situaţii de boală, dizabilitate, sărăcie etc, care conduc la vulnerabilitate economică şi socială”. (Art.6,lit.p) din Legea 292 / 2011).

15


Vocea Voluntarului

Socializarea

Socializarea

reprezintă asimilarea, adaptarea, interiorizarea regulilor și modelelor oferite de instituțiile și oamenii cu care intrăm în contact. Factorii care ne influențează comportamentul în societate sunt numiți... “agenți de socializare” - aceștia fiind: - Familia – în etapa primară. - Școala - în etapa secundară. - Grupurile de egali (pot fi mult mai importante decât familia din cadrul etapei secundare). - Mass-media, persoanele, grupurile, organizațiile care intervin și influențează valorile, comportamentul și convingerile individului.

este procesul prin care individul uman își formează personalitatea, învățând abilități, informații, comportamente care îl fac ființă socială, capabilă să trăiască și să se dezvolte în societate. Comportamentul exterior al omului este mecanic, fiind supus impulsului aplicat lui de către comportamentul sinelui interior. Oricât de bine ar crede cineva că-și poate ascunde trăirea interioară, comportamentul îl trădează, devenind brusc - străin, dezorientat, stânjenit... “Eu nu cunosc această persoană” pare să spună prin felul comportamentului lor, mulți dintre copiii, tinerii sau adulții surprinși în preajma unui semen cu dizabilități deși, în viața de zi cu zi, par a fi buni colegi de clasă, de serviciu sau chiar prieteni. De ce te poți simți “stingher” atunci când ești surprins de cunoscuți lângă o persoană cu dizabilități? Întâlnim această realitate la tot pasul, dar puțini îndrăznesc a rosti un răspuns sincer... În astfel de cazuri, “agenții de socializare” TREBUIE să aibă rolul decisiv. 16


Vocea Voluntarului Noi, punând în diascuție această întrebare, am primit din partea a 347 de prieteni - pe parcursul unei săptămâni - 1 singur răspuns, acesta fiind: “Nu știu dacă pot, dar încerc: intervine o stare extrem de complexă și greu de definit; senzația că acest om trebuie ajutat, iar eu nu știu cum să îl ajut. Știu că acest om are probleme pe care eu nu le am, doar le bănuiesc și mi-e teamă că nu știu să mă port cu el, că îl pot răni fără să vreau. Da, eu nu cunosc această persoană pentru că nu am trăit lângă ea mai mult timp. Intervine un sentiment de stinghereală și repet - teama că o să mă port prostește. Dacă stau mai mult timp lângă un asemenea om, comportamentul meu va deveni firesc, normal. Nu pot să uit senzațiile pe care le-am avut când am mers circa 30 de metri întrun cărucior în Parcul Tineretului“ - Mihai Ion Petre Aldea (participant în anul 2009 la Acțiunea IHTIS “Un minut în fotoliu rulant”). Acesta este motivul pentru care orice manifestare TREBUIE corect analizată. Chiar și cei mai buni prieteni pot acționa surprinzător, supărător chiar, în situații cheie. Orice comportament “prostesc” ascunde o necunoscută, un X care trebuie descoperit pentru a-l ajuta pe om să înțeleagă ‘de ce’-ul. Este normal așa – întâi construiești fundația (teoria generală), apoi pereții (teoria specifică) și, la urmă, acoperișul (practica). Încercarea de a proceda invers și de a aplica ceva fără să fi înțeles “de ce“ nu va duce decât la rezultate defectuoase. Socializarea este acel proces prin care omul deprinde gândirea, normele, valorile, modalitățile de participare la viața socială, raționalizarea posibilelor consecințe, responsabilitatea și, într-un final, maturizarea. Socializarea influențează personalitatea, transformând-o, conturând-o și ajutând-o să se adapteze. La rândul ei, personalitatea influențează socializarea - astfel construindu-se un premanent schimb între cele două. De ce este importantă socializarea? Deoarece prin acest lucru copilul / tânărul devine un om complet, capabil sa se descurce pe cont propriu - viața independentă fiind un deziderat major al tuturor. Încă din 2004, anul înființării, participanți ai acțiunilor socioculturale IHTIS au fost copii și tineri cu și fără probleme sociale sau de sănătate, considerând că: normele, tradițiile, valorile, modurile de viață și concepțiile se transmit doar prin socializare, necesară pentru cunoașterea, acceptarea și integrarea tânărului vulnerabil - însă RESPONSABIL - în comunitatea căreia aparține. 17


Vocea Voluntarului Mulţi oameni acţionează în viaţă precum un copil rebel, care poate să îți schimbe viața. încearcă să desfacă regulile şi să obţină ce îşi dorește. Ea este cea care îți oferă o Dacă pentru copil, lipsa gândire clară și îți deschide disciplinei este o expresie a inocenţei, pentru un adult lipsa drumul spre o viață mai responsabilităţii înseamnă o mare problemă sau cauza multor bună. probleme din viaţa sa. Problemele cu care se confruntă grupurile vulnerabile au aceeași cauză. Indiferent de situațíe, modul în care se implică sau se manifestă cineva față de problemele existente, depinde mult de structura sa internă și de educație, NU de starea mentală, fizică sau psihică în care se află. Grupurile sociale sunt delimitate prin comparația mediului de trai sau a problemelor zilnice cu care se confruntă. Ce s-ar întâmpla dacă am încerca împreunarea acelorași grupuri prin abilități, valori și performanțe? Experimentul ni l-am asumat noi, timp de 11 luni, crezând cu tărie în anumite principii și dorind a schimba ceva în jur - prin șase activități propuse: 1. Festival interjudețean de colinde și datini românești, concurs pentru cca. 150 elevi ai şcolilor de masă şi speciale din zona de N-E a ţării, vizând promovarea egalităţii de şanse (nov. - dec. 2013). 2. Blogul OBSERV - GÂNDESC - POVESTESC, activitate de tip social-media - urmărind: promovarea drepturilor, toleranței, înțelegerii diversității, precum şi eliminarea discriminării (ian-mai 2014). 3. Campania SEMAPHOR DOROHOIAN, întâlnire cu 15 reprezentanți ai instituțiilor publice din Județul Botoşani (mai 2014) – dialog axat pe respectarea normelor de accesibilitate destinate utilizatorilor de fotolii rulante (mai 2014). 4. APTITUIDINI PENTRU ATITUDINI - tabără de socializare a 20 tineri cu şi fără dizabilități (iunie 2014). 5. SOCIETATEA CIVILĂ SUNTEM NOI - întâlnire cu reprezentanții instituțiilor publice din Județul Botoşani (iulie 2014). 6. VOCEA VOLUNTARULUI - publicație de atitudine socială, act de promovare a responsabilității sociale la nivel județean (sept. 2014).

Responsabilitatea

*** 18


Vocea Voluntarului

Cultura reprezintă o moștenire ce se transmite cu ajutorul codurilor de comunicație specifice, diversitatea culturală bazându-se pe schimb de oameni, schimb de idei, schimb de bunuri si servicii culturale – conferind indivizilor demnitatea, forța și tăria de caracter necesare pentru a supraviețui – nevoi resimțite profund îndeosebi de categoria tinerilor vulnerabili, instituţionalizaţi, marginalizaţi. În general, astfel de activităţi sunt iniţiate și desfăşurate în medii precum: şcoală, cluburi de tineri, centre de tineret, instituții pe care tinerii defavorizați pe motiv de dizabilitate le frecventează sporadic sau deloc. Marginalizarea și excluderea socială transformă permanent tinerii cu potențial fizic și/sau psihic – în tineri asistați social, datorită ignoranței față de restantul lor funcțional. 19


Vocea Voluntarului Provocarea intenționată a unor fenomene în condițiile cele

mai

propice

pentru

studierea lor, a legilor care le guvernează

și,

CEVA

ÎN

PLUS... Experiența implementării Festivalului „Trec magii prin vatra Moldovei” își are originea dar se și răsfrânge, într-un alt festival de proporții: “Dobroge, Mândră Grădină”, inițiat de Asociația Culturală a Coregrafilor, Scenografilor, Artiștilor Liber Profesioniști și Amatori din Constanța. “Exigență pentru calitate maximă” – aceasta este rețeta succesului tinerilor soliști vocali și instrumentiști cu dizabilități, în opinia Dlui Director OVIDIU ROȘCA: “Prin secțiunea dedicată tinerilor cu dizabilități dorim să facem cât mai mult pentru acești tineri, fără a face diferența între tinerii cu și fără dizabilități, considerându-i egali în tot ceea ce facem împreună”. Uneori ușor – alteori dificil, cuvântul de îmbărbătare vine de fiecare dată în momentul critic, Asociația IHTIS bucurându-se de o reală apreciere și susținere în cadrul Festivalului Internațional de Folclor “Dobroge, Mândră Grădină” unde misiunea IHTIS constă, încă din anul 2010, în “preselecția concurenților – soliști vocali și instrumentiști cu dizabilități” și promovarea lor.

20


Vocea Voluntarului Începând din anul 2011, Festivalul – concurs „Trec magii prin vatra Moldovei” transpune în practică principiile învățate, adăugând CEVA în plus... În general, comunităţile se folosesc de sărbătoarea Crăciunului pentru a veni spre grupurile vulnerabile cu daruri sub formă de “ajutoare”. Noi încercăm altceva... prin concepte precum „şanse egale”, „viaţă activă”, „integrare socială” îmbunătăţim viaţa tinerilor aparţinând grupurilor vulnerabile, apropiindu-i de restul comunităţii prin promovarea capacităţilor avute în nobilul demers de cunoaștere a valorilor populare tradiținale autentice. Festivalul – concurs „Trec magii prin vatra Moldovei” elimină an de an prejudecata că: orice deficienţă fizică implică neapărat şi un retard psihic major. Aducând pe aceeaşi scenă, în mod constant, cca 250 tineri cu şi fără dizabilităţi, folosim cultura, tradiţia, datinile – ca mijloc strategic de combatere a discriminării. Într-un astfel de eveniment, atenţia tuturor este îndreptată spre ABILITĂŢI: interpretarea, repertoriul şi ţinuta scenică obligând juriul să împartă la final premiile între cele două categorii de tineri. Am îndrăznit mai mult și... am obținut mai mult. Mai multă STRĂDANIE din partea participanților cu dizabilități, mai multă ACCEPTARE din partea participanților fără dizabilități, mai multă PERFORMANȚĂ la nivelul comunității, în procesul incluziunii sociale. În ciuda câtorva comentarii, noi am adăugat “ceva” în plus: concurența cu ceilalți. NU separat ci, ÎMPREUNĂ = cu șanse egale. Succesul deplin al acţiunii îl constituie înscrierea în competiţie a grupurilor mixte, participanții cu şi fără dizabilităţi alcătuind un întreg în care diferenţele aproape că nu se văd, fapt dovedit ediție de ediție. Frumuseţea datinilor, a obiceiurilor, a costumelor cu întreaga lor recuzită, spectaculozitatea şi ineditul fac an de an din acest festival un veritabil eveniment cultural interjudeţean, colindătorii şi cetele mascaţilor arătând cât de importante sunt tradiţiile la sat şi cât de mândri sunt de obiceiurile de Crăciun. 21


Vocea Voluntarului Gradul de implicare al oricărui cetățean la viața comunității ține de abilitățile personale avute precum și de deschiderea cu care este privit și acceptat de către cei din jur. În acest registru este situat, an de an, Festivalul Interjudeţean de Colinde și Datini Românești “TREC MAGII PRIN VATRA MOLDOVEI” - un serios experiment de așezare a grupurilor sociale în contextul socio-cultural al județului Botoșani.

În repetate rânduri, reprezentanții instituțiilor partenere, precum și centrele de ocrotire socială, prezente, au recunoscut faptul că: “Rareori se întâmplă să fim invitați în evenimente semnificând mai mult decât o serbare școlară. Sectorul culturii este un instrument important pentru coeziunea socială și un factor de dezvoltare socială şi comunitară, contribuind la eliminarea tensiunilor și excluziunii sociale”.

Aducând împreună, tineri amatori și profesioniști din diferite medii, etnii și categorii sociale, în fața unui juriu exigent, evenimentul semnifică expresia identității și diversităţii, valori esenţiale şi drepturi fundamentale. 22


Vocea Voluntarului Există persoane cu dizabilități care dau dovadă de o forță extraordinară. Văzându-le și ascultându-le povestea, oricine capătă încredere în forțele proprii. Lansarea unei cărţi sau evoluţiile tinerilor cu dizabilităţi, premiaţi în competiţii cu diverse alte tematici, au avut rolul de a canaliza atenţia publicului şi a mass-mediei înspre realitatea existentă. Pauza de jurizare este un mediu potrivit conştientizării faptului că abilităţile artistice pot atinge același standard indiferent dacă tinerii au sau nu au o dizabilitate. Faptul că ne aflăm la a IV-a ediție a festivalului, dintre care doar două au fost finanțate, dovedește că suntem mereu preocupați de găsirea resurselor pentru fiecare nouă ediție, implementând acțiunea chiar și atunci când bugetul alocat este scăzut. Impact: Anual, schimbările sunt vizibile prin numărul participanților înscriși în concurs. Tinerii cu și fără dizabilități conștientizează că pot porni într-o competiție cu șanse egale, disociind limitările fizice de abilitățile avute. Este un bun prilej de acceptare reciprocă atât între concurenți, cât și între aceștia și membrii juriului, fiind singurul festival-concurs regional care nu ține cont de particula “diz”, transformând un eveniment cultural - într-o modalitate de combatere a discriminării. “Cea de a treia ediție a Festivalului de Colinde și Datini Românești “TREC MAGII PRIN VATRA MOLDOVEI” s-ar putea numi la fel de bine “maratonul colindelor” pentru că s-a caracterizat printr-o adevărată desfășurare de forțe. Am întâlnit în sala de spectacole copii și tineri cu și fără dizabilități, extrem de talentați, oameni de valoare care ar fi putut fi oriunde altundeva, dar au ales să ne fie alături. Întreaga manifestare a generat un sentiment de prietenie: participanții s-au încurajat reciproc făcându-ne și pe noi ceilalți să înțelegem cu adevărat spiritul sărbătorilor de iarnă” – a precizat ADINA MÎNICAN, prezentator al evenimentului. 23


Vocea Voluntarului Reprezentantul Guvernului în teritoriu, a confirmat faptul că: acest festival este o iniţiativă extraordinară: „Trebuie să privim cu emoţie astfel de activităţi. În mod sigur se pot face mai multe pentru persoanele cu dizabilităţi, noi cei care putem lua decizii să avem atitudine în acest sens”, a precizat Dl. Costică Macaleţi / Prefectul Județului Botoșani. Pentru prima dată, un eveniment IHTIS a fost apreciat public de clasa politică: “... Vreau să vă felicit pentru modul în care vorbiți lumii despre aptitudinile și performanțele dv., despre ceea ce aveți de oferit și, mai ales, pentru faptul că nu cereți în schimb decât libertatea de a vă auto-reprezenta...” afirmațía D-nei Senator Doina Federovici. În același cadru, D-na Deputat Tamara Ciofu a declarat: “... M-a impresionat profund tema acestui festival; m-a impresionat profund numele Asociației IHTIS - nume ales deloc întâmplător... Mă bucur să aflu de existența și preocupările dv și, mai departe, să le transmit către Parlamentul României. În felul acesta, poate veți fi invitați acolo să susțineți un program și să demonstrăm întregii țări ce multă valoare se crează aici, prin dv...”.

24


Vocea Voluntarului În ciuda faptului că, șansa promisă de oamenii politici nu ne-a fost acordată încă, drumul tinerilor premiați în cadrul Festivalului IHTIS, nu se oprește aici. Afirmam, câteva pagini mai sus, faptul că experiența implementării Festivalului „Trec Magii prin Vatra Moldovei” își are originea în “Dobroge, Mândră Grădină”. Tot către această amplă manifestare sunt direcționați an de an câștigătorii Premiilor acordate, Diplomele IHTIS devenind o “carte de vizită” către exigenta comisie DMG. Întrucât Secțiunile concursului DMG sunt diferite - cu și fără dizabilități, IHTIS încurajează participarea la ambele Secțiuni - juriul și criteriile de evaluare fiind aceleași pentru toți concurenții. Comisia care a jurizat secțiunile de concurs din cadrul ediției 2014 a Festivalului DMG: Dna Steluța Popa; Dl Viorel Vatamaniuc; Dl Constantin Arvinte Dna Maria Tănase Marin. Cât de mult îi ajută pe tinerii cu dizabilități impactul cu oamenii și cum reușesc acești tineri să transmită ceva pentru a reușind să îi sensibilizeze pe cei din jur? - au fost întrebările reporterei postului de radio VOX ONLINE: R: “... Foarte mulți oameni se gândesc la faptul că: o persoană cu dizabilități nu ar vrea să apară pe scenă. Nu este așa. Încă din primul an în care s-a inclus Secțiunea “Soliști vocali și instrumentiști cu dizabilități” în cadrul DMG, acești tineri AU UIMIT. Am întâlnit voci extraordinare, iar astăzi putem spune că ȘI tinerii cu dizabilități reușesc să aibă vedetele lor - aceasta datorându-se în primul rând festivalului. Concurenții au văzut că sunt plăcuți, primind aplauze la scenă deschisă. Acești tineri au reușit să ajungă la sufletul iubitorilor cântecului popular, creându-și micile lor vedete. Un nume, care mie îmi este foarte drag, este Roxana Poiană...” - producător tv - Florin Racoci. 25


Vocea Voluntarului

PORTRETE DE CAMPIOANE

LARISA ALEXANDRA ONCIU

Muzica, deschiderea spre o lume nouă! Cântă de mică. Însă vocea, singură, nu i-a fost de ajuns. A vrut să învețe să cânte, să devină un artist în adevăratul sens al cuvântului. Și rezultatele au fost pe măsură: premii, aplauze, bucurii nemăsurate și..., în 2014 - PRIMUL TROFEU! Palmares: În 2006 - Premiul I, la Bistrița Năsăud; în 2007 Premiul I, la Botoșani; Premiul II, la Suceava în 2008; Premiul II, la Bacău în 2010, iar în 2011 Premiul I la “Satule, mândră grădină“ la Bucecea. În 2012 - Premiul II la “Tinere talente“, Botoșani; în 2013, Premiul I la “Dobroge, Vatră de Folclor Românesc“, Constanța și, tot în 2013, Premiul I la Festivalul “Trec Magii prin Vatra Moldovei". Și, cel mai valoros: Trofeul “Dobroge, Mândră Grădină” în 2014. Roxana - un nume care nu se uită... ROXANA POIANĂ Roxana îşi urmează drumul cu o pasiune şi o determinare pentru care mulţi ar putea să o invidieze. Este frumoasă, are haine “chic” şi poartă cu eleganţă bijuterii discrete, care o fac să radieze. Nu-i este teamă de nou şi conchide: “Singurul lucru de care am nevoie este să fiu tratată cu normalitate. Numai în România, noi, nevăzătorii, suntem priviţi diferit. În străinătate nu este aşa”. Palmares: În 2010 - Premii speciale ale juriului în Festivalul “Elena Roizen“ și Festivalul “Cântă Bucium pe Ceahlău“ și, tot în 2010 - Mențiune în Ukraina; În 2011 - Premiul III la Festivalul Artiştilor Nevăzători “Ion Blăjan“ și Trofeul Festivalului “Trec Magii prin Vatra Moldovei”. În 2013 Trofeul Festivalului “Inimi la Unison“. În 2014 - Premiul I la Festivalul “Dobroge, Mândră Grădină”. O altă realizare importantă în 2014: Debut literar, prin Volumul de versuri ”Începutul unei noi vieți“. 26


Vocea Voluntarului Alina şi-a dorit mereu să lucreze la radio. Mulţi i-au întors spatele, i-au spus că ALINA ASĂVOAIE nu are nici o şansă ca nevăzătoare, însă ea nu a încetat să spere. De ceva vreme, Alina, cochetează cu “Vocea Nevăzătorului“, un radio online pentru nevăzători, dar şi pentru persoanele care nu sunt nevăzătoare, însă vor să afle lucruri noi despre universul nevăzătorilor. Într-un fel, tehnica i-a luminat viaţa Alinei... Palmares: Premiul al III-lea la Festivalul “Trec Magii prin Vatra Moldovei", ediția 2013; Premiul al II-lea si Premiul Presei la Festivalul “INIMI LA UNISON“, ediția 2014 și, tot în 2014, Premiul III la Festivalul “Dobroge, Mândră Grădină“, Constanța. “Din prima clipă când am zărit o păpușică vie, am privit-o cu admirație. Aflând povestea ei, m-a provocat să-mi depășesc limitele, fricile și îndoielile. Am ascultat glasul ei și mi-am imaginat ce efort face micuța, ca să audă negativul melodiei cu ajutorul aparatelor auditive. Ce face ea, pentru noi oamenii adulți este extraordinar. Micuța “Printesă folclorică” – cum o numesc eu, m-a MARILENA MIHAI făcut să descopăr că viața este făcută & FLORIN RACOOCI dintr-o multitudine de clipe magice și că Producător tv tot ce avem noi de făcut este să reușim să vedem magia, fiind deschiși a învăța ceva în fiecare clipă. Mă rog lui Dumnezeu să-mi ofere cât mai multe clipe alături de micuța “printesă a folclorului moldovenesc” și, dacă o să fie așa, atunci voi fi un fericit posesor al unei avuții naționale, care se numește MARILENA MIHAI. Vă rog, ascultați acest înger… care a MARILENA MIHAI obținut recent Premiul al II-lea la & Festivalul Dobroge Mândră Grădnă. Grupul STELUȚELE 27


Vocea Voluntarului Același Producător TV – Florin Racoci, despre ANDREEA AIRINEI participantă fără dizabilități în ambele festivaluri, mărturisește: “Andreea, copii ca tine au un loc aparte în sufletul meu; voi ajuta cu tot ce pot ca tu să "Urmează-ți fericirea și universul îți ajungi acolo sus, pe scenă, sub va deschide uși acolo unde erau lumina valorii interpretative. doar ziduri!" - crezul Andreei. Mulțumesc celei ce te-a scos la rampa artistică“. Și, încă o părere... “Am ascultat-o pe Andreea la Festivalul "TREC MAGII PRIN VATRA MOLDOVEI" - ediția a II-a, la Botoșani și am revăzut-o și la cea de-a III-a ediție. În cele două cazuri, am ascultat-o live. E o încântare, o bucurie să-i asculți vocea puternică - dar melodioasă, să o vezi mișcându-se pe ritmul muzicii în timp ce îi admiri ținuta: costumul impecabil, atitudinea și prezența scenică extraordinare! Ascultând-o la DMG 2014, am văzut evoluția fantastică a Andreei. O văd deja o adevărată artistă! Felicitari, Andreea! Felicitări Asociației IHTIS care a descoperit-o și a ajutat-o să arate tuturor talentul cu care este înzestrată!“ (Înv. Maria Aramă - Asociația Învățătorilor Botoșani). Acesta este rostul evenimentelor culturale prin care - deschidem, netezim și veghem calea tuturor tinerilor, indiferent de vârstă sau condiție socială avută, care se acceptă reciproc și dovedesc talent, seriozitate, curaj și capacitate de muncă, împinsă până la sacrificiu.

Evaluând și promovând valori, deja pornim spre lume ÎMPREUNĂ de pe o altă treaptă - cea a EGALITĂȚII.

*** 28


Vocea Voluntarului

OBSERV - GÂNDESC - POVESTESC Pagină de Atitudine Socială

Orice schimbare în bine porneşte dintr-o ATITUDINE personală, ATITUDINEA fiind paşaportul către un mâine mai bun. A LUA ATITUDINE înseamnă a înlocui comodul gând “ar fi bine ca CINEVA să…” cu unul de acţiune personală: “ar fi bine ca EU să …”. Acel “CINEVA care trebuie să…” poți fi TU: mai responsabil, mai implicat, mai specializat într-un domeniu în care ţi-ai asumat acţiunea, mai cunoscut, mai conştient de forţele proprii.

PĂREREA TA CONTEAZĂ !

FII CINEVA, IA ATITUDINE !!!

Timp de 5 luni, prin intermediul Paginii web http://observgandescpovestesc.wordpress.com/ atenția tuturor a fost îndreptată voit înspre persoanele cu vârsta de minimum 18 ani, cu domiciliul în România, care aparţin direct sau indirect unui grup social VULNERABIL, capabile să abordeze RESPONSABIL arii tematice precum: “Drepturile omului”, “Antidiscriminare”, “Inegalități sociale” sau feedback-uri în privința serviciilor sociale existente, care NU corespund nevoilor lor. Gândită sub forma unui „concurs literar” adresat tinerilor vulnerabili și acelora care doresc să îmbunătățească o situație defavorizantă, acțiunea online a urmărit să aducă în atenția opiniei publice problemele existente. Accesibilitatea, educația, încadrarea în muncă, locuința, petrecerea timpului liber..., în evidență ieșind povestea unui adult cu handicap de 40 ani, care militează pentru soluționarea unor probleme personale de ordin juridic - au fost temele abordate de participanți: 1. În ce țară trăim și de ce legile nu sunt respectate? - mi s-a comunicat franc: “Chiar dacă îi conving pe părinți să mă ajute cu actele necesare depunerii unui dosar pentru locuință socială (la care, prin lege, orice persoană cu dizabilități are dreptul) nu ar fi de ajuns, pentru că acestea nu sunt, și oricum, eu stau bine unde sunt“ - punctul de vedere al funcționarilor de la Primăria Suceava - Alina A. 29


Vocea Voluntarului 2. Condamnaţi la o viaţă plină de bariere, mulţi dintre copiii şi tinerii nevăzători rămân analfabeţi din cauza părinţilor care pentru indemnizaţia în valoare de 1000 lei, preferă să nu-i dea la şcoală, chiar dacă ştiu că le pot nenoroci viitorul - Roxana P. 3. “… Mă doare sufletul văzând că există mulţi tineri talentaţi în muzică populară, dansuri, tradiții şi obiceiuri, dar autorităţile locale nu îşi dau interesul de a face ceva pentru comuna noastră” – Mihai T. La 35 ani, Mihai vrea mai mult de la sine şi de la cei din jur. 4. “Niciodată un reprezentant al Asistenței Sociale NU a făcut o evaluare la domiciliul meu, deși am trecut prin trei comisii de expertiză. Chiar dacă 80% sunt dependent de soția, fiul și vecinii mei, eu figurez ca independent în dosare și statistici” – Dumitru G. 5. “În noiembrie 2011, am fost constrâns să devin girantul unei persoane care a făcut un împrumut la IFN Extra Finance (pe 8 ani). De atunci, plătesc 2100 lei (atât e rata/lună) pentru a nu pierde apartamentul - salariul meu fiind de 1400 lei. Dizabilitatea mă face vulnerabil și NIMENI nu mă îndrumă cum să-mi rezolv problema” Laurențiu A. 6. “La “Cine Grand” din Uvertura Mall Botoşani, accesul persoanelor cu dizabilităţi care folosesc scutere electrice NU este posibil. Pentru persoanele cu dIzabilităţi există un lift special, însă pentru utilizatorii scuterelor electrice liftul este neîncăpător” - Bogdan A. 7. În Municipiul Dorohoi, o parte dintre rampele pentru persoanele cu handicap sunt impracticabile, iar în multe locuri ele nu există. Rampe construite recent, destinate utilizatorilor de fotolii rulante, NU le permit acestora accesul de pe trotuar în instituție. Marius P. 30


Vocea Voluntarului În cazul persoanelor care folosesc instrumente asistive (cârje, cadre de mers, fotolii rulante etc.) libera circulație este facilitată prin existenţa accesibilităţilor – rampe cu unghi cât mai mic de înclinaţie – maxim 15º – care înlesnesc accesul persoanei cu dizabilităţi în spaţiile publice, în condiţii “Roți fără rampe & rampe pentru roți” egale cu ceilalţi, deplină NOI AM LUAT ATITUDINE !!! siguranţă şi independenţă. Pornind de la relatările făcute de Bogdan A. și Marius P. în pagina anterioară, atenția tuturor dorim să o îndreptăm acum spre ...

Libera circulație = dreptul cel mai prețuit al cetățenilor

Pentru cei care nu au ajuns niciodată în zona Dorohoiului – cel mai apropiat Municipiu de sediul Asociației IHTIS – adăugăm câteva precizări și o imagine centrală. Municipiul Dorohoi, reședința fostului județ cu același nume, se află așezat în partea de nord-est a țării, în Județul Botoșani, la contactul Câmpiei Jijiei Superioare cu Dealurile Bour, la confluența râurilor Jijia și Buhai, la 200 m altitudine pe malul drept al râului Jijia.

Privite de la înălțime, localitățile în care viețuim sunt frumoase, primitoare, accesibile oricui. 31


Vocea Voluntarului Coborând “cu picioarele pe pământ” descoperim realitatea în fața fiecărei instituții publice, unde rampele de acces se împart în 3 categorii: – optime (indicativ NP 051/2000 aprobat prin Ordinul 649/2001); – impracticabile; – inexistente.

Cu sprijinul a patru voluntari-fotografi, prin cca. 40 de imagini, Acțiunea “Roți fără rampe & rampe pentru roți” a urmărit patru obiective specifice: 1. Încurajarea tinerilor cu dizabilități să ia ATITUDINE în privința unui DREPT FUNDAMENTAL; 2. Evidențierea exemplelor de bune practici în privința accesibilizării mediului fizic; 3. Depistarea instituțiilor inaccesibile persoanelor cu dizabilități; 4. Colecționarea imaginilor mediului fizic, accesibil sau handicapant, ilustrând respectarea sau nerespectarea dreptului la liberă circulație al semenilor cu dizabilități. Aparent, am militat pentru binele unui segment social. În realitate, beneficiarii cărora existența rampelor le poate ușura activitatea zilnică sunt și: gospodinele care folosesc cărucioare la cumparaturi, copiii cu role sau părinții cu pruncii plimbați în cărucior. Așadar, accesibilizarea corectă a mediului fizic este O NECESITATE SOCIALĂ. Din acest motiv, imaginile surprinse au fost transpuse într-o poveste video, proiectată în cadrul a două evenimente publice botoșănene: Gala Voluntariatului și Festivalul “Trec Magii prin Vatra Moldovei”. Astfel, vizionarea clipului a atras atenția publicului, alcătuit din: oameni politici, reprezentanți ai instituțiilor publice și ONG-uri, elevi și cadre didactice. Considerat a fi trist, fundalul sonor a fost un îndemn la meditație și reflecție. Pledoaria pentru autonomie și liberă circulație în fotoliul rulant, trebuie înțeleasă și înlesnită de întreaga comunitate. 32


Vocea Voluntarului 1. Cât de des sunt folosite rampele de acces de către beneficiarii pentru care s-a facut investiția? 2. Știu utilizatorii de fotolii rulante că au dreptul sa se auto-reprezinte? 3.Sunt dispuși funcționarii publici să poarte un dialog direct cu o persoană cu dizabilități?

SEMAPHOR DOROHOIAN

Aşa cum la nivel European există CITY ACCES (un premiu anual acordat oraşelor UE, sporit accesibilizate), IHTIS – prin voluntarii săi – a generat ceva similar: Diploma SEMAPHOR DOROHOIAN.

Numărul rampelor OPTIME descoperite în faţa instituţiilor dovedesc că lucrurile încep “a se mişca”. Deşi Municipiul Dorohoi este încă departe de a-l putea înscrie drept candidat la CITY ACCES, Diploma SEMAPHOR DOROHOIAN poate fi un început. 33


Vocea Voluntarului 23 mai 2014 a fost ziua în care Acţiunea publică SEMAPHOR DOROHOIAN, ne-a ajutat să desprindem concluzia că: Rampele de acces nu mai reprezintă o curiozitate pentru cetăţeni. Ele există, dar… fără a le fi conştientizată adevărata semnificaţie şi importanţă în procesul egalizării şanselor persoanelor cu dizabilităţi. Pe parcursul a două ore, 5 voluntari IHTIS au trecut pragul a diverse instituţii (Primărie, Judecătorie, Cadastru, ANAF, Bănci, Centre sociale şi medicale, farmacii şi unităţi comerciale, piaţa centrală etc.), înmânând direct sau indirect 20 de Diplome – ca semn de apreciere faţă de reprezentanţii instituţiilor optim accesibilizate din Municipiul Dorohoi. Astfel, Asociaţia IHTIS a punctat încă o zi în graficul activităţilor de voluntariat 2014, prezentând instituţiilor importante ale comunităţii dorohoiene o altfel de imagine a unui grup vulnerabil.

34


Vocea Voluntarului Caracteristica zilei a fost TEAMA, majoritatea celor abordaţi fiind surprinşi, deseori greu de convins că, nu dorim nimic altceva decât să le înmânăm o Diplomă... Ne întrebăm: DE CE ACEST SENTIMENT, din moment ce strânsa colaborare dintre ONG-uri şi autorităţi publice reprezintă un obiectiv democratic major, atât la nivel naţional cât şi European? Au existat însă şi opinii care ne-au bucurat: ”SE ÎNTÂMPLĂ ŞI AŞA CEVA?” DA - acesta este rolul unui ONG într-o comunitate: SĂ GENEREZE SCHIMBAREA… Etichetat “vulnerabil” / gândesc responsabil – este proiectul în cadrul căruia a fost realizată şi această actiune. Îndrăznim să credem că măcar o parte dintre cei contactaţi au analizat, fie numai câteva clipe, ineditul mesajului nostru:

“RAMPĂ ACCESIBILĂ = DREPT RESPECTAT”

Norme optime de accesibilizare a clădirilor publice

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 102/1999 (art. 11), cu modificările și completările ulterioare, impune obligativitatea amenajării clădirilor instituțiilor publice, ale celor culturale, sportive sau de petrecere a timpului liber, locuințelor construite din fonduri publice, mijloacelor de transport în comun, a telefoanelor publice și a căilor de acces. 35


Vocea Voluntarului În Legea 448 / 2006 actualizată, CAPITOLUL IV - se precizează: Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia să includă reprezentanţi ai Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu handicap sau ai organizaţiilor neguvernamentale ale persoanelor cu handicap în comisiile de recepţie a lucrărilor de construcţie ori de adaptare a obiectivelor prevăzute la alin. (1) şi (2).

ACCESIBILITATE înseamnă: - panta max. de 15% pentru denivelare mai mică de 20 cm; - panta max. de 8% pentru denivelare mai mare de 20 cm; - lungime max. 6 m; - lăţime min. 1,20 m; - spaţiu odihnă min. 1,20 m (pentru rampe cu o lungime mai mare de 6 m).

*** 36


Vocea Voluntarului Socializarea presupune o largă varietate de activități desfășurate într-un mediu distractiv, pentru fiecare copil sau tânăr urmărindu-se țeluri individuale bazate pe nevoile lui, dar și țeluri de grup pentru a putea fi monitorizată coeziunea grupului și felul cum evoluează fiecare la nivelul acestuia. O astfel de acțiune a fost Tabăra de socializare “APTITUDINI PENTRU ATITUDINI, organizată de Asociația IHTIS în Stațiunea Eforie Sud / Hotel MILCOV**, în perioada 25-30 iunie 2014. Ineditul fiecărei clipe greu poate fi descris în cuvinte... ACTIVITĂȚI:

TABĂRA

APTITUDINI pentru ATITUDINI

* Ora de Psihologie * Să trăim sănătos * Biblioteca Vie * Teatru Imagine * Atelier de creație * Seri culturale

37


Vocea Voluntarului Asociația A.R.T. Fusion s-a renăscut în 2013, ca o pasăre Phoenix. Cum? Cu o viziune și o misiune actualizate, în acord cu activitățile desfășurate în prezent, activități care se împart pe două mari dimensiuni: responsabilitate socială și responsabilitate globală. Azi, misiunea A.R.T. Fusion este aceea de a crea schimbare socială prin responsabilizarea oamenilor din comunitate, iar viziunea noastră este aceea a unei lumi în care fiecare este conștient de rolul lui în societate la nivel global și aduce o schimbare în comunitatea în care vrea să PARTENER de suflet trăiască. Civismul în rândul oamenilor continuă să fie destul de scăzut, sunt neîncrezători în capacitatea lor de a schimba ceva, în capacitatea instituţiilor statului de a îmbunătăţi situaţia generală din societate; astfel scade interesul lor de a-şi exercita drepturile pe care le au în calitatea lor de cetăţeni.

ART FUSION

Avem și un slogan nou și puternic: „Tu ești motorul schimbării”! Prin proiectele noastre ne dorim să îi activăm pe oameni, să îi facem conştienţi de rolul lor în sociatate, să îi facem să ia atitudine faţă de problemele din comunitate. Contribuția adusă de voluntarii Art Fusion în Tabăra “APTITUDINI pentru ATITUDINI”: - o piesă de Teatru Imagine; - un atelier pe metoda de Biblioteca Vie; - un eveniment de Biblioteca Vie. Ce a însemnat contribuția A.R.T. Fusion pentru beneficiarii taberei, ne povestec chiar ei... 38


Vocea Voluntarului Era de mult necesară o GEORGIANA MONALISA conștientizare a situației GABRIAN persoanelor cu handicap în această societate din ce în ce mai săracă în valori și selfcentered. Tabăra IHTIS a schimbat puțin datele problemei, aducând în prim plan puterea omului cu handicap, iar nu slăbiciunile sale. După cum spunea și coordonatoarea proiectului, dacă o singură abilitate a unei persoane cu dizabilități este bine pusă în valoare, atunci ceilalți vor percepe cu precădere abilitatea în locul dizabilității și omul acela va reuși să devină o adevărată resursă pentru societate. Acțiunea “Biblioteca Vie”, din cadrul taberei, a schimbat mentalități de tipul: “Vai, săracul/săraca…! Vai, dar cum să se descurce așa?” chiar și în cazul unor persoane foarte în vârstă, mai greu educabile. Sunt deosebit de bucuroasă că am asistat la transformarea bunicii mele vis-a-vis de perceperea unei persoane cu dizabilități, în doar câteva zile. Ceea ce eu nu am reușit niciodată, a reușit IHTIS în câteva zile. Am admirat și vreau să laud formidabila atmosferă de coeziune creată. Am simțit nespusa căldură a participanților și implicarea cu bucurie în toate activitățile, inclusiv în îndeplinirea sarcinilor. Susținerea, toleranța, respectul, precum și egalitatea în drepturi și responsabilități sunt valori trăite, nu doar enunțate de către organizatori, iar lucrul care m-a impresionat profund a fost puterea transformatoare a dragostei dintre oameni. Într-un grup extrem de unit au ieșit la iveală talente adormite sau chiar nebănuite. Am avut privilegiul de a cunoaște oameni puternici, în ciuda aparențelor, înțelepți, răbdători, toleranți și, mai presus de toate, foarte, foarte iubitori. Este greu de descris starea sufletului care râde la unison cu celelalte suflete, fără vorbe prea multe. Așa este IHTIS prin oamenii săi. Vă mulțumesc că existați! 39


Vocea Voluntarului Parcă ne cunoaștem de o viață. Socializarea noastră a “funcționat” din prima clipă și cred că a depășit acest stadiu de “socializare”. Așa simt eu... Pentru mine a fost o ADINA experiență frumoasă. MiFURNICĂ au plăcut mult serile cu bicicleta și cântecele la chitară, poeziile și activitățile Art Fusion. Totul a fost PERFECT. Prof. ALINA COȚOVANU

MIHAI COȚOVANU Tabăra aceasta m-a influențat să am un stil de viață mai sănătos. Am întâlnit oameni deosebiți și mi-am făcut mulți prieteni. Sper să ne mai întâlnim.

O lume de poveste. Înv. MARIA Îmi plac acești oameni ARAMĂ frumoși care reușesc să Cântecele Larisei și trăiască viața cu multă bucurie în suflet. Nu pot omite plimbările cu “trișca” și prieteniile ale Martei și minunatele pe care am reușit să le leg poezii ale Adinei, ne-au ADINA încântat și ne-au purtat cu noile persoane... MÎNICAN pe valurile Mării Negre. Pentru cei mai LARISA mulți dintre noi ONCIU timpul are o durată predeterminată pe Acest grup de care o măsurăm în oameni minunați mi-au minute, ore, zile. însănătoșit gândurile, Aici, pentru prima legându-se prietenii frudată am măsurat moase. Teatru Imagine și Prof. LUMINIȚA timpul în zâmbete. “Să trăim sănătos” au OȚELEA Au fost atât de fost adevărate lecții multe lucruri pe Azi... M-AM ÎMBOGĂȚIT pentru mine. care le-am făcut cu ideile, preocupările, MIHAELA împreună... frământările, experiențele MIHĂESCU Ne-am îmbogățit celor prezenți. spiritul, am învățat, Orice voluntar, ne-am jucat și am înainte de a-și asuma o SIMONA râs. responsabilitate în cadrul FURNICĂ În mica noastră unui proiect, trebuie să Am învățat multe lume, fiecare a fost cunoască îndeaproape lucruri frumoase, povești deopotrivă rege și grupul vulnerabil și... noi de viață. Sper să mai supus... invers. Acesta a fost faceți așa tabere! scopul Taberei IHTIS. MARTA PALADI

IMPRESII din TABĂRĂ

40


Vocea Voluntarului În cadrul Taberei APTITUDINI PENTRU ATITUDINI, 21 de participanți de toate vârstele au experimentat “socializarea”. 21 - cifra perfecțiunii prin excelență - semnifică spiritul de aventură, curajul, înțelepciunea și strălucirea lumii celei veșnice... O veșnicie ne-am fi dorit să țină, dar… s-a terminat. De vrem ca să mai fie, avem o singură armă: TIMPUL nu trebuie redactarea unui nou proiect și... cifra măsurat în secunde ci, perfecțiunii o vom contura din nou… în AMINTIRI. Poate că, amintirea “TEIULUI” și prieteniile legate, ne vor motiva timp de un an, să așteptăm nerăbdători a fi din nou împreună, la Milcov, pentru zile de suflet și seri de poveste. Până atunci, Adina “de la mare” a născocit modalitatea de a ne păstra lângă ea permanent, invenția ei stând bine ascunsă întrun link “albastru închis”… www.axaina.ro/. De ce un Cenaclu virtual sub egida IHTIS? Deoarece, în mai puțin de un an, trei titluri de carte au conturat încă o activitate prin care copii și tineri, cu și fără dizabilități, și-au dovedit aptitudinile lor literare.

OMUL CARE SCRIE NU E NICIODATĂ SINGUR! 41


Vocea Voluntarului Atunci când vorbim despre mare ne gândim adesea la o lume ascunsă privirii, o lume plină de mistere. Asociem întinderea albastră cu libertatea și pacea interioară sau, uneori, cu furtuni de sentimente și trăiri la cel mai profund nivel. Marea a reprezentat dintotdeuna o sursă nesecată de inspirație pentru artiști. Astfel, nu pare nelalocul ei decizia de a da numele Mării Negre unui cenaclu literar-artistic. Se crede, luându-se în considerare izvoarele istorice, că populațiile de cimerieni și sciți au numit această mare Axaina, ceea ce s-ar traduce drept ”albastru închis”. Dincolo de rezonața exotică a numelui, cenaclul a fost înființat pentru a aduce împreună oameni cu pasiuni și preocupări artistice. Adunând la un loc persoane ce provin din medii diferite, se realizează un schimb de experiență care contribuie la evoluția omului ca individ și încurajeză diversitatea în artă. La momentul înființării cenaclului s-au luat în considerare trei factori esențiali: localizarea geografică a membrilor, timpul alocat de către aceștia și profilul artistic. Astfel, pentru a menține un echilibru între costuri și numărul beneficiarilor am decis că cea mai bună soluție ar fi mediul virtual. Progresul tehnologic a făcut ca mijloacele de comunicare bazate pe internet să devină o obisnuință, ceea ce justifică accesibilitatea indiferent de orașul de reședintă. Ținând cont de acest lucru, factorul ”timp” a devenit de asemenea important. Pentru cei mai mulți dintre noi arta este un hobby căruia îi dedicăm momentele de după școală sau serviciu. Un site web este disponibil aproape non-stop, astfel că membrii pot să-și publice creațiile sau să poarte discuții pe tema acestora indiferent de oră. Secțiunile au fost alese luându-se în considerare legăturile subtile dintre literatură și desen (pictură). Uneori o mică poveste sau câteva versuri stimulează imaginația unui artist plastic. Alteori, privind o creație, descopri ce îți lipsea ca să pui pe hârtie o nouă lume de cuvinte. Ideea înființării cenaclului Axaina a venit ca o urmare firească a unei acțiuni care cerea responsabilitate socială. Tabăra de socializare Aptitudini pentru Atitudini desfășurată la Eforie Sud în perioada 25-30 iunie 2014 a adus împreună persoane din medii diferite, cu diferite stadii de educație, de la copii până la bătrâni, cu și fără dizabilități. Într-un asemenea mediu complex te-ai fi așteptat sa apară tensiuni și conflicte la tot pasul. Însă acolo am întâlnit o atmosferă aproape magică, atunci am realizat că legăturile dintre oameni se realizează altfel, iar arta are un rol important în crearea și menținerea acestor legături. Am vrut să păstrez o parte din acea experiență și astfel s-a născut Axaina – un cenaclu literar-artistic ce are ca scop promovarea diversității și îmbogățirea patrimoniului cultural românesc. Site-ul poate fi accesat de oriunde și de pe majoritatea dispozitivelor fixe sau mobile de comunicare bazată pe internet. Calitatea de membru cere doar o adresă de e-mail. Indiferent că ești doar beneficiarul creației artistice sau îți exersezi talentul, www.axaina.ro este acolo pentru tine.

CENACLUL AXAINA

42


Vocea Voluntarului

10 ANI IHTIS 2004 – 2014 o urma lăsată de fiecare dintre noi pe pământ.

10 ani din care TREBUIE să rămânem în suflete doar cu bucuria de a fi făptuit împreună, într-o lume care prin vorbe nesocotite se străduiește parcă din răsputeri să împiedice dăruirea, perseverența, încăpățânarea de a face ca lucrurile firești și de suflet să se întâmple. 2004 – 2014 – “oameni” și OAMENI ce au generat un mănunchi de zile, săptămâni, luni și ani în care am lăcrimat mult pentru a trăi puținele clipe de bucurie... ÎMPREUNĂ.

43


Vocea Voluntarului Pe înțelesul oricui, ONG-urile reprezintă vocea cetățenilor, iar menirea ONG-urilor este de a-i proteja pe cei aflați în dificultate – fiecare ONG alegând a sprijini un grup țintă distinct. Dorohoi – Botoșani – București – Constanța, a fost circuitul desfășurării acțiunilor IHTIS, un ONG modest prin resursele financiare, dar valoros prin OAMENII și INSTITUȚIILE care i-au fost alături. De câte ori împrejurările au cerut-o, ne-am adresat comunității, informând, atenționând sau solicitând ajutor logistic, fizic și financiar, pentru a spori și promova abilitățile tinerilor cu și fără dizabilități din diferite zone ale țării. Pe scurt, aceasta este povestea Asociației IHTIS care la ceas aniversar și-a propus să adreseze un sincer MULȚUMESC celor care au știut să o remarce ca și componentă a “lumii ONG”. Prin organizarea evenimentului “Societatea civilă suntem noi” – recunoștința și aprecierea noastră sinceră s-a îndreptat către instituțiile: Direcția de Asistență Socială Dorohoi, Seminarul Teologic “Sf. Ioan Iacob” Dorohoi, Clubul Copiilor Dorohoi, Dorohoi News, STIRI BT, APC Europe Direct și DJST Botoșani, DGASPC, Asociația Învățătorilor și B-RIGHT MEDIA Botoșani. Deși, distanța constituie un foarte mare obstacol, invitații IHTIS din alte zone din țară, pe care am dorit a-i asigura de semnul recunostinței noastre, au fost: Tipografia SHIK & STEFAN București, Fundația SOROS București, Grupul ARHIPERA București, Asociația ART FUSION București, Asociația ACCSALPA Constanța. Deoarece, de cele mai multe ori, voluntariatul a reprezentat resursa strategică IHTIS, la ceas aniversar i-am asigurat de TOATĂ PREȚUIREA NOASTRĂ pentru amintirile frumoase și sincere generate în timp, pe: Georgiana Gabrian, Valentin Duran, Florentina Bunda, Anca Raicu, Tudora Niculae, Florin Racoci (București), Prof. Alina și Aurel Răileanu (Botoșani), înv. Marinela Mihai (Vorniceni), înv. Puiu Șparhat (Ștefănești), Marius Petrescu (Dorohoi), Adina Mînican (Constanța), Amalia Petrescu și Cosmin Vatamanu (Dorohoi). 44


Vocea Voluntarului

IHTIS la 10 ani: Cineva, acolo SUS, ne iubeşte Am participat, de mai multe ori, la activităţi comune cu Asociaţia IHTIS condusă de neobosita ei preşedintă, Mihaela Mihăescu: Fie la întâlniri cu alte organizaţii neguvernamentale, târguri ONG, fie la evenimente organizate în parteneriat, fie, de cele mai multe ori, la proiectele concepute şi organizate chiar de IHTIS. Este vorba de proiecte ample şi ambiţioase: work-shopuri, festivaluri, concursuri, cu RADU CÂJVĂNEANU participare selectă, organizare APC EUROPE DIRECT impecabilă şi impact considerabil Botoșani la presă şi opinia publică. Marea majoritate a proiectelor Asociaţiei IHTIS – şi implicit ale Mihaelei Mihăescu - Michi, cum obişnuiesc să o alinte cei apropiaţi, au fost puse în operă din fonduri proprii (a se citi din resursele familiei şi celor apropiaţi) şi doar în mică măsură cu finanţare exterioară. Cu atât mai mare meritul organizatorilor! Anul acesta, Centrul Europe Direct Botoşani a programat, în iulie, un forum al bloggerilor şi tinerilor jurnalişti, la Memorialul Ipoteşti – Botoşani. În momentul în care am discutat condiţiile concrete ale evenimentului, gazdele ne-au prevenit: ştiţi că în ziua cutare sala mare este ocupată. - Dar cine vine? – ne-am interesat. - Asociaţia IHTIS. Era, de data aceasta, o întâlnire neprogramată, o coincidenţă, o întâmplare. Dar ce întâmplare fericită - ne-am zis. Ulterior, am primit şi o invitaţie oficială la evenimentul aniversar – 10 ani de activitate a asociaţiei, cu spectacol şi un dialog între participanţi pe tema grupurilor vulnerabile. 45


Vocea Voluntarului Doamna Mihaela Mihăescu putea, foarte bine, să fie şi un participant de seamă la forumul nostru pentru că este, printre multe altele şi un blogger redutabil, cu multe vizualizări la publicaţia on-line editată de dumneaei, pe care o puteţi citi cu plăcere la adresa: http://asociatia-ihtis.ro/. Văzând compania pe care o vom avea la Ipoteşti am adaptat programul forumului la o activitate comună. Blogerii şi micii jurnalişti au primit ca temă a dimineţii - să documenteze şi să redacteze materiale pe tema relaţiei cu persoanele cu dizabilităţi. Am participat la dezbatere şi la emoţionantul spectacol împreună cu câţiva membri ai unei alte asociaţii din Botoşani, “Inimi la Unison” - soţii Alina şi Aurel Răileanu. Evenimentul a fost presărat de discursuri însufleţite şi acompaniat de o gală de premiere cu diplome şi cupe strălucitoare. În cuvântul meu am declarat, poate puţin hazardat, că întâlnirea a trei asociaţii prietene şi partenere - IHTIS, Inimi la Unison şi Europe Direct - nu a fost o simplă întâmplare, o simplă coincidenţă ci, un fapt anume orânduit de Pronia Divină. Şi mare mi-a fost emoţia când şi alţi participanţi au confirmat viziunea subsemnatului. Ce a urmat: micii jurnalişti s-au împrietenit pe loc cu membrii şi invitaţii Asociaţiei IHTIS, iar după amiaza cântau şi petreceau împreună sub soarele generos al verii. O întâlnire de suflet cum se spune, multă dăruire şi spirit de sacrificiu, un strop de binecuvântare venită de Sus, ca o pregustare a mai marilor răsplăţi care, îi aşteaptă pe cei credincioşi şi jertfelnici.

46


Vocea Voluntarului

''Clopoțeii iernii'' de la ''FLOARE DE COLȚ'' pe plai eminescian Totul a început o dată cu invitația domnișoarei Mihaela Mihăescu la aniversarea a 10 ani de activitate a Asociației IHTIS. Copiii de la Complexul de apartamente ''FLOARE DE COLȚ'' ANA CAMELIA ANDRIEȘ sub denumirea de grup ''CLOPOȚEII instructor de educație și IERNII' 'impreună cu grupul ARTIS coordonatorul grupurilor ANIMA Dorohoi, au avut această “ARTIS ANIMA” și oportunitate de a ieși din ''anonimat'' “FLOARE DE COLȚ” prin cântecul vesel și glasurile Dorohoi inocente care au încercat să ''coloreze'' atmosfera unui program artistic pe meleagurile eminesciene din Ipotești. Acea sâmbătă, de 26 iulie 2014, nu va fi uitată prea curând, copiii fiind apreciați prin diferite surprize pregătite cu atâta drag. Copiii de la Complexul de Apartamente ''FLOARE DE COLȚ'' au fost tratați ''regește'' în final, la masa oferită cu drag de organizatori, cărora ținem să le mulțumim pentru efortul depus, dăruind clipe de bucurie fiecărui invitat în parte.

După programul artistic aniversar, ne-am bucurat cu toții de locul plin de poezie, de Casa Memorială a marelui poet, de Bisericuța veche și de prezența caldă a tuturor invitaților. 47


Vocea Voluntarului

Centrul Național de Studii MIHAI EMINESCU

48


Vocea Voluntarului Mulțumim MEMORIALULUI IPOTEȘTI, îndeosebi dlui RELU ONEAGA – pentru găzduire. Darul nostru modest, un pliant editat în 200 de exemplare a ajuns la Ipotești în ziua evenimentului, urmând ca un altul, tradus în limba engleză, să fie editat curând pentru turiștii străini. Multumim pentru aceasta oportunitate Tipografiei SHIK&STEFAN.

49


Vocea Voluntarului

RETROSPECTIVA unui deceniu de VOLUNTARIAT

Activism civic și responsabilitate socială - 10 proiecte inițiate și coordonate / din care două finanțate / restul implementate cu investiții personale. - 10 Premii la nivel național pentru proiecte implementate în domeniile: social, cultural, activism civic și drepturile omului. - Activitate literară și jurnalistică, menită a conștientiza membrii comunității cu privire la potențialul avut de persoanele cu diz/ABILITĂȚI în societate. - 8 titluri de carte, cca. 4000 exemplare diseminate cetățenilor / Peste 430 de articole scrise pe Blogul http://asociatia-ihtis.ro / Colaborator la Dorohoi News, din 2011. - 3 Campanii de informare și sensibilizare, vizând incluziunea școlară – toți cei trei beneficiari vizați direct având astăzi statut de elev / 2 dintre ei fiind trecuți de 30 ani, la data incluziunii școlare. - 3 campanii de redobândire a gradului de handicap și drepturilor cuvenite - unul neacordat timp de 6 ani și două sistate nejustificat. - 1 campanie privind sensibilizarea instituțiilor publice, privind gradul de accesibilizare al Municipiului Dorohoi. - 1 Festival anual Interjudețean de Colinde și Datini Românești, aflat în acest an la a IV-a ediție, având cca. 250 participanți cu și fără dizabilități, jurizați cu șanse egale. - Campanii de strângere de fonduri, pentru obținerea unui minim necesar de resurse, vizând realizarea unui Centru de Viață Independentă, în Parteneriat cu FundațIa SOROS și Grupul ARHIPERA - proiect spre care ne vom canaliza întreaga atenție în cel de-al II-lea deceniu, pe care îl întâmpînăm cu statornicul crez..

NU POT, NU EXISTĂ! *** 50


Vocea Voluntarului

LEGEA 78 / 2014

RECRUTĂM VOLUNTARI Contactați-ne!

privind reglementarea activităţii de voluntariat în România

Art. 1. (1) Prezenta lege reglementează participarea persoanelor fizice la activităţile de voluntariat desfăşurate în folosul altor persoane sau al societăţii, organizate de persoane juridice de drept public sau de drept privat fără scop lucrativ. (2) Voluntariatul este un factor important în crearea unei pieţe europene competitive a muncii şi, totodată, în dezvoltarea educaţiei şi formării profesionale, precum şi pentru creşterea solidarităţii sociale. Art. 2. (1) Statul român recunoaşte valoarea socială a activităţilor de voluntariat ca expresie a cetăţeniei active, a solidarităţii şi responsabilităţii sociale, precum şi valoarea profesională ca expresie a dezvoltării personale, profesionale, interculturale şi lingvistice a persoanelor care desfăşoară aceste activităţi. (2) Statul susţine dezvoltarea mişcării de voluntariat la nivel local, naţional şi internaţional, cu respectarea independenţei şi diversităţii acesteia, în scopul îndeplinirii sale artistice şi culturale, sportive şi recreative, educaţionale, ştiinţifice, de cercetare, de tineret, de reprezentare, de mediu, de sănătate, sociale, de solidaritate, de dezvoltare comunitară, de ajutor umanitar, civic şi filantropic şi altele asemenea. (3) Statul român sprijină dezvoltarea voluntariatului prin toate instituţiile sale care activează în domenii în care se desfăşoară activităţi de voluntariat potrivit legii. Art. 3. În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii: a) voluntariatul reprezintă participarea voluntarului persoană fizică la activităţi de interes public desfăşurate în folosul altor persoane sau al societăţii, organizate de către persoane juridice de drept public 51


Vocea Voluntarului sau de drept privat, fără remuneraţie, individual sau în grup; b) activitatea de interes public reprezintă activitatea desfăşurată în domenii precum: arta şi cultura, sportul şi recreerea, educaţia şi cercetarea, protecţia mediului, sănătatea, asistenţa socială, religia, activismul civic, drepturile omului, ajutorul umanitar şi/sau filantropic, dezvoltarea comunitară, dezvoltarea socială; c) organizaţia-gazdă este persoana juridică de drept public sau de drept privat, fără scop lucrativ, care organizează şi administrează activităţi de voluntariat; d) contractul de voluntariat reprezintă convenţia încheiată între un voluntar şi organizaţia-gazdă, în temeiul căreia prima parte se obligă să presteze o activitate de interes public, fără a fi remunerată, iar cea de-a doua se obligă să ofere o activitate adecvată solicitării sau pregătirii voluntarului; e) voluntarul este orice persoană fizică, fără deosebire de rasă, origine etnică, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, care a dobândit capacitate de muncă potrivit legislaţiei în domeniul muncii şi desfăşoară activităţi de voluntariat; f) beneficiarul activităţii de voluntariat este persoana fizică, alta decât soţul/soţia şi copiii sau persoana juridică în folosul căreia se desfăşoară activitatea de voluntariat; g) coordonatorul voluntarilor este voluntarul sau angajatul organizaţiei-gazdă, care îndeplineşte sarcinile legate de coordonarea şi administrarea activităţii voluntarilor. Art. 4. Prezenta lege se fundamentează pe următoarele principii: a) participarea ca voluntar, activitate de interes public, neremunerată şi bazată pe o decizie liber consimţită a voluntarului; b) implicarea activă a voluntarului în viaţa comunităţii; c) desfăşurarea voluntariatului cu excluderea remuneraţiei din partea beneficiarului activităţii; d) participarea persoanelor la activităţile de voluntariat, pe baza egalităţii de şanse şi de tratament, fără discriminări; e) activitatea de voluntariat nu substituie munca plătită; f) caracterul de interes public al activităţii de voluntariat. Art. 5. Activităţile de voluntariat izolate, sporadic prestate, în afara raporturilor cu persoanele juridice prevăzute la art. 1, din raţiuni familiale, de prietenie sau de bună vecinătate nu fac obiectul prezentei legi. 52


Vocea Voluntarului Art. 6. Autorităţile administraţiei publice sprijină derularea activităţilor de voluntariat prin includerea în strategiile de dezvoltare locală sau naţională a unor capitole distincte despre rolul voluntariatului ca resursă de dezvoltare a bunăstării sociale, şi nu ca modalitate de reducere a cheltuielilor, precum şi modul de sprijinire a voluntariatului pentru atingerea priorităţilor locale sau naţionale. Art. 7. (1) Autorităţile administraţiei publice locale susţin voluntariatul ca metodă recunoscută prin care cetăţenii pot participa activ la activităţi de voluntariat în comunităţile lor, metodă ce le permite acestora să abordeze probleme legate de acţiuni umanitare, mediu înconjurător, probleme sociale, şi altele asemenea. (2) Autorităţile administraţiei publice locale se întâlnesc anual cu reprezentanţii legali ai organizaţiei-gazdă, pe raza unităţilor administrativ-teritoriale pe care le conduc, în vederea organizării unei cooperări efective în activităţile de interes public desfăşurate de către voluntari, precum şi în vederea promovării, la nivel local, a acestor activităţi, a rezultatelor şi impactului social survenit. (3) Autorităţile administraţiei publice locale promovează şi susţin organizarea de evenimente cu ocazia Zilei Internaţionale a Voluntariatului, în data de 5 decembrie a fiecărui an. Art. 8. (1) Activităţilor de voluntariat organizate în afara României de către organizaţii-gazdă de naţionalitate română, în parteneriat cu organizaţii din ţara respectivă, desfăşurate în temeiul unui contract de voluntariat semnat în România, le sunt aplicabile prevederile prezentei legi. (2) Voluntarilor cetăţeni străini le este garantată rezidenţa pe teritoriul statului român pe durata contractului de voluntariat, în limitele şi condiţiile impuse de legislaţia privind regimul străinilor în România. Art. 9. (1) Activitatea de voluntariat se desfăşoară în urma unei cereri din partea organizaţiei-gazdă, prin care aceasta îşi manifestă disponibilitatea de a colabora cu voluntari. Organizaţia-gazdă are posibilitatea de a refuza motivat cererea unui candidat de a deveni voluntar, în condiţiile prevăzute în statutul acesteia, în funcţie de tipul de activitate desfăşurată, şi cu respectarea art. 4 lit. c). (2) Cererea emisă de organizaţia-gazdă persoană juridică de drept public, prin care este manifestată disponibilitatea de a colabora cu voluntari, se realizează printr-un anunţ public. 53


Vocea Voluntarului (3) Organizaţia-gazdă oferă instruire iniţială cu privire la: a) structura, misiunea şi activităţile organizaţiei-gazdă; b) drepturile şi responsabilităţile voluntarului; c) regulamentele interne care reglementează implicarea voluntarului. (4) Organizaţia-gazdă poate oferi voluntarilor, în condiţiile legislaţiei din domeniul educaţiei şi formării profesionale, cursuri de instruire, formare şi pregătire profesională în domeniul în care aceasta activează. Art. 10. (1) Este interzis, sub sancţiunea anulabilităţii, să se încheie contract de voluntariat în scopul de a evita încheierea unui contract individual de muncă sau, după caz, a unui contract civil de prestări de servicii ori a altui contract civil cu titlu oneros pentru efectuarea prestaţiilor respective. (2) Activitatea de voluntariat se consideră experienţă profesională şi/sau în specialitate, în funcţie de tipul activităţii, dacă aceasta este realizată în domeniul studiilor absolvite. (3) Pe durata perioadei activităţii de voluntariat, precum şi la încheierea activităţii de voluntariat, organizaţia-gazdă, la cererea voluntarului, eliberează un certificat de voluntariat la care este anexat un raport de activitate. Acestea se întocmesc în limba română dacă au fost emise pe teritoriul României. (4) Certificatul de voluntariat va conţine următoarele elemente: a) datele de identificare ale organizaţiei-gazdă care emite certificatul; b) numărul de înregistrare şi data emiterii certificatului; c) numărul de înregistrare şi data contractului de voluntariat; d) numele, prenumele şi datele de identificare ale voluntarului; e) perioada şi numărul de ore de voluntariat; f) numele şi prenumele coordonatorului voluntarilor; g) numele şi prenumele reprezentantului legal al organizaţiei gazdă; h) menţiunea "Voluntarul şi organizaţia emitentă sunt responsabili pentru veridicitatea datelor şi informaţiilor cuprinse în acest certificat". (5) Certificatele de voluntariat sau documentele echivalente eliberate de organizaţii-gazdă dintr-un alt stat sunt recunoscute în România în măsura în care conţin elementele prevăzute la alin. (4) şi sunt prezentate în copie autentificată şi traducere legalizată. 54


Vocea Voluntarului (6) Raportul de activitate va conţine următoarele elemente: a) activităţile de voluntariat prestate; b) atribuţiile asumate; c) aptitudinile dobândite. Art. 11. (1) Voluntariatul se desfăşoară pe baza unui contract încheiat în formă scrisă, în limba română, între voluntar şi organizaţia-gazdă. Obligaţia de încheiere a contractului de voluntariat în formă scrisă revine organizaţiei-gazdă. Forma scrisă este obligatorie pentru încheierea valabilă a contractului. (2) În cazul încheierii contractului de voluntariat cu un cetăţean străin, organizaţia gazdă poate să-i pună acestuia la dispoziţie un interpret. (3) Organizaţia-gazdă este obligată ca, anterior începerii activităţii de voluntariat, să înmâneze voluntarului un exemplar din contractul de voluntariat. (4) Anterior începerii activităţii, contractul de voluntariat se înregistrează în registrul de evidenţă a voluntarilor ţinut de organizaţiagazdă. (5) Contractul de voluntariat este însoţit obligatoriu de fişa de voluntariat şi fişa de protecţie a voluntarului. (6) Contractul de voluntariat trebuie să conţină următoarele clauze: a) datele de identificare ale părţilor contractante; b) descrierea activităţilor pe care urmează să le presteze voluntarul; c) timpul şi perioada de desfăşurare a activităţii de voluntariat; d) drepturile şi obligaţiile părţilor; e) stabilirea cerinţelor profesionale, a abilităţilor sociale, intereselor de dezvoltare, a celor de sănătate, confirmate prin certificate de sănătate sau alte documente; f) condiţiile de reziliere a contractului. (7) Contractul de voluntariat încetează în următoarele condiţii: a) la expirarea termenului stabilit în contract, respectiv la data la care prestaţiile care fac obiectul contractului au fost executate; b) de comun acord; c) când organizaţia-gazdă îşi încetează activitatea; d) prin denunţare unilaterală, în condiţiile art. 21; e) în caz de reziliere a contractului. 55


Vocea Voluntarului (8) Fişa de voluntariat conţine descrierea în detaliu a tipurilor de activităţi pe care organizaţia-gazdă şi voluntarul au convenit că acesta din urmă le va desfăşura pe parcursul contractului de voluntariat. (9) Fişa de protecţie a voluntarului conţine instrucţiuni cu privire la desfăşurarea activităţii acestuia, cu respectarea prevederilor legale în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. Pentru activităţi ce ies din domeniul de acoperire al fişei de protecţie a voluntarului, organizatorii activităţii vor apela la inspectoratele teritoriale de muncă ce vor pune la dispoziţia acestora instrucţiuni de securitate a muncii specifice activităţii respective. (10) Organizaţia-gazdă este obligată să ţină evidenţa voluntarilor, a duratei şi a tipului activităţilor desfăşurate şi evaluării voluntarilor, pe baza criteriilor stabilite în regulamentul intern. Art. 12. Contractul de voluntariat trebuie să conţină minimum următoarele drepturi ale voluntarului: a) dreptul de a desfăşura activitatea de voluntariat în concordanţă cu capacitatea şi disponibilitatea acestuia; b) dreptul de a solicita organizaţiei-gazdă eliberarea certificatului de voluntariat însoţit de raportul de activitate; c) dreptul la confidenţialitate şi protecţia datelor personale; d) dreptul la timp liber corespunzător cu activitatea de voluntariat. Art. 13. (1) Contractul de voluntariat trebuie să conţină următoarele obligaţii ale voluntarului: a) obligaţia de a presta o activitate de interes public, fără remuneraţie; b) obligaţia unei conduite complementare cu obiectivele generale ale voluntariatului - îmbunătăţirea calităţii vieţii şi reducerea sărăciei, dezvoltare sustenabilă, sănătate, prevenirea şi gestionarea efectelor dezastrelor, incluziunea socială şi, totodată, lupta împotriva excluderii sociale şi discriminarea; c) obligaţia voluntarului de a îndeplini sarcinile prevăzute în fişa de voluntariat, precum şi respectarea instrucţiunilor stipulate în fişa de protecţie a voluntarului; d) obligaţia de a păstra confidenţialitatea informaţiilor la care are acces în cadrul activităţii de voluntariat, pe perioada desfăşurării contractului de voluntariat şi pe o perioada de 2 ani după încetarea acestuia; 56


Vocea Voluntarului e) obligaţia de a anunţa indisponibilitatea temporară de a presta activitatea de voluntariat în care este implicat. (2) Răspunderea voluntarului în astfel de situaţii se angajează potrivit regulilor stabilite în legislaţia în vigoare şi în regulamentele interne ale organizaţiei-gazdă. Art. 14. Contractul de voluntariat trebuie să conţină următoarele drepturi ale organizaţiei-gazdă: a) dreptul de a stabili organizarea şi funcţionarea activităţii de voluntariat; b) dreptul de a iniţia conţinutul fişei de voluntariat, pe care o adaptează la solicitarea şi pregătirea voluntarului, precum şi la tipul de activităţi de voluntariat desfăşurate de către organizaţia-gazdă; c) dreptul de a exercita controlul asupra modului de implementare a fişei de voluntariat prin coordonatorul de voluntari; d) dreptul de a constata abaterile voluntarului, raportate la clauzele stabilite în contractul de voluntariat, fişa de voluntariat şi/sau în fişa de protecţie a voluntarului. Art. 15. (1) Contractul de voluntariat trebuie să conţină următoarele obligaţii ale organizaţiei-gazdă: a) obligaţia de a asigura desfăşurarea activităţilor sub conducerea unui coordonator de voluntari, cu respectarea condiţiilor legale privind securitatea şi sănătatea în muncă, în funcţie de natura şi de caracteristicile activităţii respective; b) obligaţia de a suporta cheltuielile de hrană, cazare şi transport pentru voluntar în desfăşurarea activităţii sale de voluntariat; c) obligaţia de a suporta alte cheltuieli ocazionate de desfăşurarea activităţii de voluntariat, cu excepţia celor aferente muncii prestate de către voluntar. (2) La solicitarea voluntarului, organizaţia-gazdă poate încheia contract de asigurare împotriva riscurilor de accident şi de boală sau a altor riscuri ce decurg din natura activităţii, în funcţie de complexitatea activităţii la care participă acesta. Art. 16. În executarea contractului de voluntariat, voluntarul se subordonează coordonatorului voluntarilor, numit în condiţiile art. 3 lit. g). În situaţia în care, prin desfăşurarea activităţilor de voluntariat, se cauzează prejudicii unor terţe persoane, organizaţia-gazdă va răspunde solidar cu voluntarul, în condiţiile legii sau ale contractului de voluntariat dacă acestea nu au fost determinate de culpa exclusivă a voluntarului. 57


Vocea Voluntarului Art. 17. Executarea obligaţiilor contractuale ce revin voluntarului nu se poate face prin reprezentare. Art. 18. Răspunderea pentru neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a contractului de voluntariat este supusă prevederilor Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare. Art. 19. Dacă pe parcursul executării contractului de voluntariat intervine, independent de voinţa părţilor, o situaţie de natură să îngreuneze executarea obligaţiilor ce revin voluntarului, contractul va fi renegociat, iar dacă situaţia face imposibilă executarea contractului, acesta încetează de drept. Art. 20. (1) Negocierea sau renegocierea contractului de voluntariat se va face la cererea scrisă a uneia dintre părţi, în condiţiile stabilite prin contractul de voluntariat. (2) La negocierea clauzelor şi la încheierea contractelor de voluntariat părţile sunt egale şi libere. Art. 21. Denunţarea unilaterală a contractului de voluntariat are loc la iniţiativa oricăreia dintre părţi, care se comunică şi se motivează în scris. Condiţiile denunţării se stabilesc prin contractul de voluntariat, termenul de preaviz fiind de 15 zile. Art. 22. (1) Litigiile izvorâte din încheierea, modificarea, executarea sau încetarea contractului de voluntariat se soluţionează pe cale amiabilă sau prin procedura de mediere, iar, în caz de nesoluţionare, de către instanţele civile. (2) Acţiunile izvorâte din contractul de voluntariat sunt scutite de taxă de timbru. Art. 23. La concursurile organizate pentru ocuparea posturilor, dacă doi sau mai mulţi candidaţi obţin punctaje egale, autorităţile şi instituţiile publice şi angajatorii persoane fizice sau juridice pot acorda punctaj suplimentar candidaţilor care prezintă unul sau mai multe certificate de voluntariat obţinute din activităţi de voluntariat, eliberate în condiţiile prevăzute de prezenta lege, în situaţia în care acestea constituie criterii de selecţie. 58


Vocea Voluntarului

FIȚI SOLIDARI CU NOI SĂ GENERĂM

DECENIUL II

CAMPANIA 350.000 oameni x 2 EUR = Centrul de Viață Independentă

59


Vocea Voluntarului Pentru comunitatea în care dorim a dezvolta proiectul propus, particula “diz” înseamnă ZERO abilităţi. Noi vrem a-i motiva pe toţi cei ambiţioşi să crească prin forţe proprii, să creadă în exemplul celor ce ştiu să-i ghideze şi să-i inspire, conştientizând faptul că au o aptitudine afectată, dar, restul abilităţilor sunt OK, putând compensa ceea ce le lipseşte. Realizarea Centrului de Viaţă Independentă este o amplă inițiativă a Asociației IHTIS susţinută de Fundaţia Soros România şi Grupul de Arhitectură ARHIPERA, care au realizat gratuit partea tehnică a construcţiei. Câteva detalii: Centrul NU va avea regim de spital sau de azil. Ne dorim un aşezământ în care beneficiarul va sta temporar, fiind instruit ce trebuie să facă pentru sporirea autonomiei. Instructorii vor fi tot persoane cu dizabilităţi similare cu ale persoanei instruite, care ştiu / pot să fie independente (gătesc, spală, se îmbracă/dezbracă singure, profesează o meserie etc). Astfel pregătiţi, beneficiarii (cca 100/an) se vor întoarce în comunităţile lor, punând în practică lecţia învăţată. Centrul de Viaţă Independentă este conceput ca un ansamblu de 6 garsoniere, bucătărie, restaurant, 3 săli de cursuri, creând oricărui beneficiar impresia că are propria locuinţă pe care trebuie să o administreze singur, iar în ansamblu, Centrul va fi locul experimental în care se va exersa comportamentul în relaţiile dintre vecini, colegi, prieteni, parteneri, comunitate în general.

60


Vocea Voluntarului

CAMPANIA 350.000 oameni x 2 EUR = Centrul de Viață Independentă

POȚI AJUTA? SIGUR CĂ DA ! 1. Ne adresăm firmelor: DONAȚI 20% DIN IMPOZITUL PE PROFIT Asociației IHTIS Codul Fiscal 2007, art.21, al.4, litera p) vă permite să direcționați o parte din impozitul pe care ORICUM firma dv îl plătește la stat, în lunile iunie și decembrie. Potrivit prevederilor Legii nr. 32 / 1994 privind sponsorizarea, cu modificările ulterioare, și ale Legii bibliotecilor nr. 334 / 2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și cei care acordă burse private, potrivit legii, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente, dacă totalul acestor cheltuieli îndeplinește cumulativ următoarele condiții: 1. este în limita a 3 la mie din cifra de afaceri; 2. nu depășește mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat.

POȚI AJUTA? SIGUR CĂ DA! FĂRĂ SĂ TE COSTE NIMIC. 61


Vocea Voluntarului

CAMPANIA 350.000 oameni x 2 EUR = Centrul de Viață Independentă

POȚI AJUTA? SIGUR CĂ DA ! 2. Ne adresăm salariaților: DONAȚI 2% DIN IMPOZITUL PE VENIT Asociației IHTIS Pentru a direcționa 2% din impozitul pe venit către Asociația IHTIS, trebuie ca anual, în perioada 1 martie - 15 mai, să completați și să depuneți la Administrația Financiară o "Cerere privind destinația sumei reprezentând până la 2% din impozitul anual", cerere cunoscută și sub denumirea de: Formularul 230 și/sau "Declarația specială privind veniturile realizate", cunoscută sub denumirea de “Declaratia 200“. Formularele se completează în două exemplare. Originalul se completează și se depune direct la registratura organului fiscal sau la oficiul postal, prin scrisoare recomandată către Administrația Financiară. Copiile declarațiilor se completează și se păstrează de către contribuabil.

POȚI AJUTA? SIGUR CĂ DA! FĂRĂ SĂ TE COSTE NIMIC. 62


Vocea Voluntarului

CAMPANIA 350.000 oameni x 2 EUR = Centrul de Viață Independentă

POȚI AJUTA? SIGUR CĂ DA ! 3. Ne adresăm voluntarilor: Ajutați-ne ca formularele completate, amintite mai sus, să ajungă în număr CÂT MAI MARE la Asociația IHTIS

AVEM NEVOIE DE TINE ! POȚI AJUTA? SIGUR CĂ DA!

în schimbul unui

CONTRACT DE VOLUNTARIAT 63


Vocea Voluntarului

Asociația IHTIS mulțumește sincer tuturor FINANȚATORILOR PARTENERILOR SPONSORILOR COLABORATORILOR VOLUNTARILOR care ne-au ajutat să scriem POVESTEA UNUI DECENIU DE ACTIVISM CIVIC și RESPONSABILITATE SOCIALĂ

Date de contact: http://asociatia-ihtis.ro/ michi_mihaescu@yahoo.com 0767732077


Vocea Voluntarului


ETICHETAT “VULNERABIL”

GÂNDESC RESPONSABIL FINANŢATORI & PARTENERI

ISSN 2392 – 747X ISSN-L 2392 – 747X